Pe măsură ce luptele din Ucraina se intensifică, iar Kremlinul încearcă să forțeze armata să cucerească noi teritorii, analiștii cântăresc șansele unei schimbări de regim.

Astfel, Thomas Remington, profesor la Universitatea Harvard susține că Putin are șanse să fie înlocuit de la putere în anul 2024, pe fondul mai multor evenimente.

După luni de eșecuri, forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin au dat recent semne de revigorare ale puterii și agresiunii în Ucraina, inclusiv printr-un baraj de atacuri mortale cu rachete, miercuri, asupra rețelei electrice și a infrastructurii civile a țării, potrivit The Harvard Gazette.

Thomas Remington – profesor la Universitatea Harvard și profesor emerit la Universitatea Emory din Statele Unite – a spus că sunt mulți factori pe care Putin trebuie să îi rezolve dacă dorește să rămână la putere, inclusiv presiunea economică și disfuncționalitatea militară. Aceasta din urmă a dus la pierderi masive în rândurile armatei ruse în războiul din Ucraina.

Analiștii au cântărit marți în timpul unui reuniuni moderate de Alexandra Vacroux, director executiv al Centrului Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Universitatea Harvard.

Irina Busigina, un expert de la Centrul Davis, a spus că absența protestelor pe scară largă în fața pierderilor grele de trupe nu este un semn că rușii sunt mulțumiți de felul în care decurge războiul. Este doar o dovadă suplimentară a asimetriei strategice pe care Putin a folosit-o în cei peste 20 de ani la putere.

„Un lucru pe care îl știm din studiul încheierii războiului este că odată ce războaiele trec de un anumit prag, care pare să fie cândva în al doilea an, ele tind să fie foarte lungi și foarte greu de rezolvat”, a spus Timothy Colton, profesor la Harvard.

„Cu cele mai multe dintre activele lor vaste ascunse în rețele complexe de conturi anonime offshore, magnații și oligarhii Rusiei par să fie într-un mod de așteptare în acest moment, a apreciat politologului Thomas Remington.

Dar pe fondul luptei, mai mulți factori ar putea pune în pericol puterea lui Putin, a spus Remington, inclusiv presiunea economică — „Banca Centrală acumulează datorii enorme pentru a finanța guvernul” — și disfuncționalitatea militară care a contribuit la pierderea a 200.000 de soldați ruși.

„Dacă acest lucru continuă și se reflectă în creșterea gradului de conștientizare a publicului în societatea rusă, atunci și acesta ar putea fi unul dintre acei factori care presează schimbarea elitei de sus”, a spus Remington, care consideră șansa schimbării regimului lui Putin în anul următor la „mai mult de 50 la sută”, când au loc alegeri prezidențiale în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #Harvard #Rusia #Vladimir Putin

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.