Dacă în ajun de pandemie, hotelurile și pensiunile din țară erau invadate de turiști, acum, însă, situația nu mai stă la fel de bine. Turismul în Republica Moldova trece prin cel mai dramatic scenariu, în condițiile pandemice. De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează.

În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii.

„Ramura noastră turistică este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul ediției de vineri, 5 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pensiunile moldovenești, chiar dacă încă sunt slab dezvoltate, în pandemie acestea au supraviețuit datorită odihnei acasă a moldovenilor.

„Efectul pozitiv al pandemiei asupra ramurii turistice este că moldovenii au început să descopere Republica Moldova”, a spus expertul.

Analistul economic susține că pandemia a lovit diametral opus hotelurile, motelurile și pensiunile turistice. Hotelurile au înregistrat cea mai mare scădere. În 2019, până la pandemie, 214 mii de persoane au vizitat hotelurile moldovenești. În trimestrul II din anul trecut numărul acestora a scăzut la circa 60 de mii. După, a urmat o ușoară reabilitare, însă este de 3-4 ori mai puțin decât era anterior.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Până la pandemie în pensiunile din Republica Moldova se odihneau anual circa 12 mii de moldoveni. Străinii erau aproape 6 mii de persoane. De când a început pandemia, numărul străinilor s-a redus și în prezent sunt aproape o mie de străini care ne vizitează anual. În schimb, numărul moldovenilor care vizitează pensiunile s-a ridicat la aproape 18 mii de persoane. În prezent, 95% dintre toți vizitatorii pensiunilor sunt cetățenii Republicii Moldova, față de media obișnuită de 80%.

Statisticile arată că fiecare al treilea moldovean niciodată nu a fost la odihnă. Anual, circa 20% dintre moldoveni merg cel puțin odată la odihnă. Dintre aceștia, 6% merg de două și mai multe ori la odihnă, merg și peste hotare, dar se odihnesc și în interiorul țării. Alt lucru este că 2/3 dintre moldoveni merg la odihnă pe cont propriu, în special în Ucraina, Bulgaria și România, și doar 1 din 4 merge la odihnă în mod organizat, prin intermediul agențiilor de turism. Circa 310 mii de moldoveni, până la pandemie, plecau anual organizat peste hotare la odihnă, prin intermediul agențiilor de turism. Alții 310-350 de mii de moldoveni plecau individual.

Analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

„Astăzi ramura turistică este una subestimată și la nivel global, deși este cea mai dinamică ramură. Anual turiștii străini, care vizitează o anumită țară, generează venituri directe de 1,2 trilioane de dolari. Iar banii pe care îi generează turismul în economia globală ajunge la 10 trilioane de dolari anual”, a conschis expertul.

#turism #Veaceslav Ionita

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.