Coordonatorul de proiecte din cadrul Centrului Analitic Independent Expert Grup, Dionis Cenușă, a făcut o analiză a vizitei ministrului de Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, în țara noastră, prin prisma subiectelor discutate dintre ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu și omologul leton, care, în opinia sa nu a „dat mari roade”, ci se limitează „doar la discuții care prind bine la public”, dar care totodată „amplifică așteptările cetățenilor” față de actuala putere.

Mai exact, Cenușă afirmă că, guvernarea de la Chișinău invită oficiali europeni pentru a demonstra publicului de acasă că agenda noii guvernări este susținută în capitalele europene.

„Urmează multe alte noi vizite ale oficialilor europeni în curând. Cealaltă față a monedei este că, cu fiecare vizită, guvernarea intensifică așteptările din partea publicului de acasă și din străinătate”, scrie Cenușă.

Referitor la temele discutate cu ministrul de Externe al Letoniei, care vizează diaspora, analistul afirmă că „guvernarea ar trebui să fie mai cu băgare de seamă la asemenea priorități” și să se axeze mai mult pe relațiile bilaterale din toate sferele și domeniile de activitate ce cuprinde întreaga societate moldovenească.

„Subiectul diasporei este discutat cu practic orice stat UE, în particular semnarea Acordurilor de Securitate Socială sau recunoașterea permiselor de conducere. Nu contează care este dimensiunea populației pe care o găzduiește statul UE în cauză, guvernarea pune pe agendă aceleași subiecte. Scopul pare să fie de a gesticula în direcția diasporei și mai puțin în explorarea potențialului relațiilor bilaterale pe toate dimensiunile. Ministrul și guvernarea trebuie să cântărească atent agenda pro-diasporă (evident importantă) cu alte subiecte importante (cum este atragerea investițiilor directe din Letonia – deloc menționată in discursul ministrului Popescu). De asemenea, nu a fost oferită practic nicio atenție subiectului vaccinării, care este un nivel foarte jos în Moldova (aproape 15% din populație vaccinați cu două doze) comparativ cu Letonia (aproape 40%)”, crede analistul.

Totodată, Cenușă consideră că, prioritatea privind asocierea țării noastre cu UE trebuie să fie mai pe larg discutată cu societatea civilă și dezbătută cu experți, iar presă să poată informa pe larg despre deciziile și acțiunile statului în această direcție.

„A fost divulgat faptul că partea moldovenească încă negociază agenda de Asociere cu UE, unde ar vrea să sporească atenția asupra domeniilor legate de mediul înconjurător, digitalizare și cooperare în domeniul securității. Ministrul Popescu nu a oferit niciun detaliu despre etapa în care se află negocierile pe marginea Agendei cu UE. Nu este clar de ce procesul nu este transparent și de ce nu este deschis spre completări și dezbateri cu mediul academic, media și societatea civilă. Acest lucru trebuie reparat în mod imediat, deoarece apare senzația că oficialii europeni știu mai multe detalii despre agendă decât opinia publică din Moldova”, notează Dionis Cenușă.

Expertul critică și „lauda” ministrului Nicu Popescu referitor la semnarea declarației cu privire la situația dramatică din Afganistan, deși Moldova ar fi făcut acest lucru mult mai târziu decât inclusiv Letonia, Ucraina sau Georgia.

„Ministrul Popescu a încercat dinadins să repete că Moldova, ca și Letonia, a aderat la declarația publicată de UE privind Afganistan. În realitate, Moldova a aderat mai târziu decât Letonia, Ucraina sau Georgia. Totodată, doar aderarea la declarație are o valoare strict simbolică. Ce exact poate face și are se gând să facă guvernarea: să ofere asistență umanitară statelor care vor adăposti afganezi sau altceva? cum este gestionată situația cu cetățenii moldoveni în Afganistan? Deci aparte de declarații generale sunt necesare și lucruri concrete”, a conchis Cenușă.

#analiza #dionis cenusa #Letonia #Nicu Popescu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.