Statele Unite ar putea să recurgă la atacuri aeriene limitate împotriva pozițiilor grupării Hezbollah din Liban în cazul în care mișcarea islamistă va deschide un nou front împotriva Israelului, dar este greu de crezut că soldați americani vor fi trimiși să ia parte la operațiuni terestre dacă războiul dintre statul evreu și Hamas se va extinde prin implicarea altor grupuri sau țări din regiune. În plus, comentatorii cred ca America ar putea recurge la lovituri preventive în cazul în care personalul și tehica de luptă a Statelor Unite ar fi atacate în zona Orientului Mijlociu.
Avertismente la nivel înalt
Secretarul amrrican de stat, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Lloyd Austin, au declarat că Statele Unite se așteaptă ca războiul Israel-Hamas să escaladeze prin implicarea grupărilor susținute de Iran și au afirmat că Administrația Biden este pregătită să răspundă dacă personalul sau forțele armate americane devin ținta oricăror astfel de ostilități.
“Nu este ceea ce ne dorim, nu este ceea ce căutăm. Nu vrem escaladare,” a afirmat Blinken. “Nu vrem să vedem forțele noastre sau personalul nostru sub focul inamic. Dar dacă se întâmplă, suntem pregătiți pentru asta.”
Aceeași opinie a fost împărtășită și de Austin, care a spus că “ceea ce vedem este o perspectivă a unei escalade semnificative a atacurilor împotriva trupelor noastre și a oamenilor noștri din întreaga regiune.”
Șeful Pentagonului a spus că SUA au dreptul la autoapărare “și nu vom ezita să luăm măsurile corespunzătoare.”
Blinken, care a efectuat recent o călătorie de cinci zile prin Orientul Mijlociu, în timpul căreia s-a întâlnit cu oficiali din șapte țări, a vorbit despre “probabilitatea escaladării” în timp ce a spus că nimeni nu dorește să vadă un al doilea sau al treilea front rezultat ca urmare a ostilităților dintre Israel și Hamas.
Șeful diplomației americane a declarat că se așteaptă la “escaladare din partea celor sprijiniți de iranieni, escaladare îndreptată împotriva forțelor noastre, îndreptată împotriva personalului nostru” și a adăugat: “Luăm măsuri pentru a ne asigura că ne putem apăra în mod eficient personalul și că putem răspunde decisiv dacă este nevoie.”
Cum răspund americanii
Până în acest moment, Statele Unite au trimis și al doilea portavion în estul Mării Mediterane “pentru a descuraja acțiunile ostile împotriva Israelului sau orice efort de extindere a acestui război în urma atacului Hamas,” a anunțat Lloyd Austin în urmă cu 10 zile.
USS Eisenhower și navele de escortă – între care distrugătoare și crucișătoare – se vor alătura astfel USS Gerald R. Ford și grupului său de atac, aflat deja în apropiere de Italia, într-o demonstrație de forță menit să demonstreze angajamentul americanilor de a sprijini cel mai important aliat al lor din Orientul Mijlociu în contextul asaltului brutal lansat de gruparea teroristă palestiniană la 7 octombrie.
“Creșterea poziției forțelor americane semnalează angajamentul ferm al Statelor Unite față de securitatea Israelului și hotărârea noastră de a descuraja orice actor statal sau non-statal care încearcă să escaladeze acest război,” a afirmat Austin la momentul respectiv.
Eisenhower poate transporta peste 60 de avioane, inclusiv aparate de luptă F/A-18, în timp ce Ford poate desfășura mai mult de 75 de aeronave de atac și intercepție.
Portavioanele Eisenhower și Ford reprezintă doar o parte din ajutorul militar pe care Administrația de la Washington îl oferă partenerilor israelieni, așa cum am scris într-o analiză recentă. (https://www.g4media.ro/cum-raspunde-armata-sua-la-criza-din-orientul-mijlociu-portavioane-forte-speciale-interceptoare-pentru-domul-de-fier-israelian.html)
Potrivit CNN, navele de război americane nu sunt destinate să se alăture confruntărilor din Gaza sau să participe la operațiunile Israelului, dar prezența a două dintre cele mai puternice nave ale Marinei americane este menită să transmită un mesaj de descurajare Iranului și grupărilor din regiune sprijinite de Iran, cum ar fi Hezbollah ce operează din Liban. (https://www.cnn.com/2023/10/14/middleeast/us-aircraft-carrier-eisenhower-israel-gaza-intl-hnk-ml/index.html)
Desfășurările portavioanelor sunt “parte a efortului nostru de a descuraja acțiunile ostile împotriva Israelului sau orice eforturi de extindere a acestui război după atacul Hamas asupra Israelului,” a precizat Austin.
De altfel, Administrația Biden a indicat că portavionul Eisenhower și grupul său de luptă nu vor fi în regiune pentru a se angaja în activități de luptă în numele Israelului. “Nu există nicio intenție sau plan de a desfășura trupe americane în Israel,” a declarat John Kirby, coordonatorul de comunicații strategice al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă.
“Urmărim foarte serios interesele noastre de securitate națională în regiune,” a afirmat el, menționând că scopul întăririi forței este acela “de a acționa ca un factor de descurajare pentru orice alt actor, inclusiv pentru Hezbollah, care ar putea crede că extinderea acestui conflict este o idee bună.”
Kirby nu a exclus însă trimiterea de trupe ale SUA pentru a-i ajuta pe americanii care sunt ținuți ostatici de Hamas în Gaza.
Analiștii afirmă că intensificarea prezenței forțelor americane reflectă îngrijorarea SUA că luptele dintre Hamas și Israel ar putea escalada într-un conflict regional mai periculos. Misiunea principală pentru navele de război și avioanele de vânătoare este deocamdată de a demonstra un show de forță care să descurajeze Hezbollah, Iranul sau alții să profite de situația tensionată din zonă.
SUA accelerează, de asemenea, transportul de muniții și interceptoare pentru sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului, cel mai avansat sistem de apărare aeriană care funcționează astăzi în lume, conceput pentru a proteja împotriva unei game variate de rachete cu rază scurtă de acțiune.
Secretarul american al Apărării a anunțat și că o mică celulă de forțe de operațiuni speciale asistă Israelul cu informații și planificare. Forțele speciale americane nu au fost însărcinate cu salvarea ostaticilor, a spus un oficial de la Pentagon, dar ar putea dacă li s-ar cere acest lucru, în contextul în care Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) sunt masate la frontiera cu Fâșia Gaza, pregătindu-se cel mai probabil de o invazie a teritoriului controlat de Hamas.
Riscuri de extindere
De la atacul brutal al Hamas de pe 7 octombrie, forțele israeliene au fost angajate în schimburi zilnice de focuri cu Hezbollah, un grup militant din Liban, la granița de nord. Potrivit experților, confruntările violente de la granița dintre Liban și Israel au fost cel mai letale din ultimii ani și probabil ar fi declanșat deja un război total dacă forțele israeliene nu s-ar fi concentrat asupra Hamas.
Liderii Hezbollah s-au întâlnit recent cu Iranul, care susține aripa militară a mișcării. Iar oficialii iranieni au avertizat în mod repetat că ar putea fi nevoiți să ia măsuri dacă atacurile împotriva Gaza continuă. Teheranul consideră atacurile Israelului asupra poporului palestinian un act de genocid.
Riscurile extinderii războiului în regiune sunt așadar uriașe. Mai ales în condițiile în care Iranul are o atitudine extrem de vehementă și agresivă, iar implicarea sa în atacul Hamas de pe 7 octombrie este un subiect care a revenit constant în ultimele două spătămâni.
Vor intra SUA în război?
Statele Unite și-au declarat inca de la inceput susținerea completă pentru Israel. Președintele Biden și oficiali din administrația sa – cu Blinken și Austin cei mai vizibili – au repetat constant că sunt alături de Israel și au lansat avertismente directe guvernului de la Teheran și aliaților acestuia.
Portavioane americane, avioane de luptă și forțe speciale ale Statelor Unite au fost trimise în regiune, iar alte ajutoare sunt pe drum. Israelul este aprovizionat rapid cu muniție și rachete, iar americanii oferă consiliere forțelor IDF.
În plus, președintele Biden a cerut Congresului vineri să aprobe o finanțare de 14 miliarde de dolari pentru aliatul său din Orientul Mijlociu, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 105 miliarde de dolari. A doua zi, Pentagonul a anunțat că va trimite două dintre cele mai puternice sisteme de apărare antirachetă în Orientul Mijlociu – o baterie Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) și baterii Patriot suplimentare.
În acest context extrem de delicat, BBC se întreabă însă dacă președintele SUA va fi “cu adevărat dispus să se implice într-un alt război, mai ales într-un an electoral? Recentele aventuri militare americane în regiune s-au dovedit costisitoare – din punct de vedere politic, economic și din punct de vedere al perderilor de vieți americane.” Care ar putea fi limitele unei eventuale intervenții a americanilor?
Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, consideră că președintele Biden a făcut deja un prim pas în acest sens prin desfășurarea portavioanelor americane în regiune. “Nu scoți genul ăsta de pistol decât dacă ești dispus să-l folosești,” a afirmat el.
Dar Seth G. Jones, director în cadrul grupului Centre for Strategic and International Studies din Washington, a afirmat că SUA ar fi foarte reticente în a se angaja direct militar într-un război în Gaza.
Analistul s-a declarat convins că prezența grupurilor navale de luptă Eisenhower și Ford ar putea fi utilă “fără (ca ele) să tragă niciun foc,” nu în ultimul rând datorită capacității lor de a colecta informații și de a asigura apărare antiaeriană. Orice implicare directă a americanilor în ostilități “ar fi o ultimă soluție,” a spus Jones.
Potrivit experților, amenințarea din nordul Israelului, și în special din partea grupării militante Hezbollah, este principalul lucru care îngrijorează acum atât Israelul, cât și Statele Unite.
Dacă se întâmplă acest lucru, Oren a declarat că există posibilitatea ca SUA să-și angajeze puterea aeriană considerabilă pentru a lovi ținte în interiorul Libanului, deși nu vede o situație în care America să desfășoare soldați pentru operațiuni terestre.
La rândul său, Seth Jones a recunoscut că există riscul extinderii conflictului, dar consideră că acțiunile de descurajare luate de Statele Unite “cresc costurile riscurilor pentru Iran și reprezentanții săi.”
Expertul a spus că dacă Hezbollah s-ar angaja într-o operațiune ofensivă majoră din nordul Israelului, gruparea islamistă “s-ar confrunta probabil cu un răspuns destul de serios.” Jones a notat că forțele americane din regiune au mai suferit atacuri limitate din partea unor grupuri care au legături cu Iranul.
Pe de altă parte, analiștii au precizat că Israelul nu a cerut sprijin militar direct în războiul său cu Hamas. Danny Orbach, profesor de istorie militară la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a subliniat de altfel că doctrina militară a Israelului afirmă că statul evreu ar trebui să se poată proteja pe cont propriu, fără sprijin extern direct.
Există de altfel puține exemple de intervenție directă a SUA în numele Israelului. Una dintre excepțiile notabile a fost înainte de primul Război din Golf, în 1991, când Statele Unite ale Americii au trimis baterii Patriot pentru a apăra Israelul de atacurile irakiene cu rachete Scud. Mai degrabă, de-a lungul ultimelor decenii, Statele Unite au recurs la influența lor uriașă, și la ajutorul militar masiv, pentru a ține în frâu Israelul.
