UE confirmă începerea negocierilor de aderare cu Moldova din 15 iunie, dar nu oferă nicio dată de aderare sau calendar concret, tot procesul fiind condiționat de “abordarea bazată pe merit”.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării europene, autoritățile avertizează că se intensifică și tentativele de dezinformare și manipulare din partea Rusiei, menite să afecteze parcursul european al țării.

În plan regional, liderii europeni discută la nivel înalt, inclusiv în contextul summitului G7 care va avea loc săptămana viitoare în Franța, posibile inițiative de relansare a negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cu implicarea Statelor Unite și a Europei.

Pe plan de securitate, președinta Maia Sandu a avertizat asupra riscurilor aeriene, inclusiv din partea dronelor, subliniind necesitatea consolidării apărării naționale. În același timp, continuă dezbaterile interne dintre guvernare și opoziție privind dezvoltarea capacităților de apărare și interpretarea statutului de neutralitate al țării.

Șefa statului a mai menționat că, înainte de venirea la guvernare a PAS, pe teritoriul Moldovei s-ar fi produs componente destinate complexului militar al Rusiei. Presa din București relatează că șansele pentru formarea Guvernului Tomac sunt în scădere, pe fondul dificultăților de a obține o majoritate parlamentară stabilă și al negocierilor politice în desfășurare în București. Premierul desemnat Eugen Tomac propune un spațiu media comun între România și Republica Moldova pentru combaterea dezinformării și a influenței ruse.

Intrarea în negocieri cu UE apropie real R. Moldova de securitate sau rămâne doar politică? Are nevoie țara de garanții de securitate? Cât de expus este spațiul aerian al Moldovei, realist vorbind? Este fezabilă ideea producerii de drone și sisteme anti-dronă în Moldova?

Ce rol ar trebui să joace Europa și SUA în eventuale negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina? Va conta R.Moldova în negocierile de pace? R. Moldova își reafirmă sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei.

Concret, în ce poate consta acest sprijin: ce poate oferi real Moldova: financiar, logistic sau institutional. în condițiile în care propriile resurse sunt limitate? Ce ar trebui să fie prioritatea zero pentru securitatea R.Moldova în următorii 5 ani?

Criza politică de la București se adâncește, iar formarea unui guvern stabil pare incertă. În aceste condiții, cât de mult ar fi afectată relația strategică și proiectele comune bilaterale?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 12 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării și fost deputat în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.