În România are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Moldovenii cu cetățenia română se pot prezenta la cele 59 de secții de votare, timp de trei zile, începând de vineri, la amiază, până duminică, ora 21, cu posibilitatea de prelungire. Contextul alegerilor prezidențiale din România din acest an prinde Chișinăul și Bucureștiul în cel mai bun moment al cooperării bilaterale.

R. Moldova continuă să fie o temă importantă de campanie peste Prut, iar mobilizarea votului basarabenilor un obiectiv important pentru doritorii din cursa pentru Cotroceni. La ultimele alegeri din România, cele europarlamentare din vară, votanții din R. Moldova au ieșit în număr record la scrutin. Ei au dat 25% din votul diasporei române, pe lângă voturile moldovenilor cu dublă cetățenie din România sau alte state europene.

Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc duminică, după care turul doi este programat pe 8 decembrie, dacă niciunul din cei 13 candidați rămași în cursă nu câștiga 50% plus 1 din voturi. Între cele două tururi, pe 1 decembrie, vor avea loc alegerile parlamentare.

Cât de mult contează R. Moldova pentru candidații înscrisi în cursa prezidențiale de la București? Ce presupune implicarea președintelui României în relatia cu R.Moldova, România și-a arogat dintotdeauna rolul de principal susținător al Chișinăului. De ce în România de astăzi, alegerile parlamentare sunt mai importante decât alegerile prezidenţiale?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 22 noiembrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, stabilit cu traiul la București.

#alegeri #Anatol Salaru #emisiune #Realitatea te priveste #RLIVE TV #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.