Au mai rămas doar patru zile până pe 19 noiembrie, atunci când în mai multe localități din Republica Moldova va avea loc turul II al alegerilor generale locale 2023. Deși încă nu se cunoaște care vor fi totalurile, careva tendințe care permit predicții electorale au fost conturate încă în rezulatul turului I, tur care a demonstrat că opțiunea cetățenilor pentru primarii pro-europeni este majoritară. Totuși, analistul politic Anatol Țăranu a subliniat că în ciuda acestei iluzii, rezultatele alegerilor locale proiectează o stare de incertitudine asupra alegerilor parlamentare din 2025, informează jurnal.md.

„Deja în turul întâi s-au conturat anumite tendințe, anumite trenduri. Eu cred că ele se vor confirma și ca rezultat al turului II. Prima constatare însă care trebui făcută este că partidul de guvernare, PAS, a câștigat aceste alegeri. Și acest câștig ar fi fost absolut, neconctestat de nimeni într-o societate în care nu ar fi existat această polarizare care există în societatea moldovenească”, a subliniat analistul.

Și deși comparând cifrele printr-un raționament matematic pur se observă cu ușurință ca PAS este partidul care a câștigat aceste alegeri, totuși, în perspectiva alegerilor naționale care vor avea loc peste doi ani, lucrurile nu mai sunt atât de omogene.

„Formal, după rezultatele înregistrate în turul I, PAS a câștigat alegerile. Problema este că dacă privim în perspectivei, păi aici, această constatare cumva roz, începe să pălească. Și asta pentru că din perspectiva viitoarelor alegeri naționale, acest rezultat pe care l-a înregistrat PAS este unul care creează probleme și ridică multe semne de întrebare”, a adăugat Țăranu.

Tot cifrele sunt acelea care arată că alegerea pro-europeană a predominat în rândul cetățenilor atunci când și-au ales primarul, ceea ce indică o victorie incontestabilă a vectorului de orientare occidentală în Republica Moldova. Totuși, problema ar consta anume în acei lideri politici și partide care, deși se declară pro-europeni, în realitate, nu au cele mai sincere intenții.

„Reieșind din faptul că scena noastră politică este divizată după principiul geopolitic, sunt două alegeri fundamentale de care se conduc alegătorii în Republica Moldova: alegerea pro-europeană și alegerea euroasiatică. Din acest punct de vedere, această alegere pro-europeană a câștigat. Problema e că între partidele care se pronunță pro-europene, sunt acele a căror orientare pro-europeană este contestată în societatea moldovenească, vorbindu-se despre o aplecare nesinceră și conjuncturistă către parcursul nesinceră”, a mai menționat comentatorul politic.

Iluzia unor partide pro-europene, pliată peste rezultatul, deși mai slab, dar suficient cât să aibă potențial pe viitor, al partidelor pro-ruse, creează în Republica Moldova o stare de mare incertitudine privind tabloul general al alegerilor naționale din 2025.

„Partidele pro-ruse au înregistrat un rezultat mai slab decât a fost la precedentele alegeri locale, dar unul care le permite să aibă șanse de succes pe viitor. Toate aceste lucruri luate însă împreună creează o stare de incertitudine în ceea ce se numește perspectivele electorale din Republica Moldova pentru viitor, pentru alegerile naționale”, a conchis Anatol Țăranu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#turul 2 #Anatol Taranu #alegeri

Ucraina își dorește pacea mai mult decât oricine, însă aceasta trebuie să fie una justă, care să garanteze supraviețuirea statului și tragerea la răspundere a celor vinovați de crime de război. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, care a avertizat că eventualele concesii făcute în favoarea Rusiei ar putea crea precedente periculoase pentru regimurile autoritare, transmite IPN.

Diplomatul a subliniat că, în ultima perioadă, Federația Rusă își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile și energetice, încercând astfel să slăbească rezistența populației ucrainene.

„În ultima perioadă ținta Federației Ruse este infrastructura civilă, infrastructura energetică, obiectivele civile. Apare confirmarea a ceea ce noi știam de la începutul acestui război teribil. Ținta acestui criminal Putin este de a extermina un popor, o națiune. Majoritatea rachetelor și dronelor țintesc infrastructura energetică. Avem 1422 de zile de război. Putin nu a înțeles că el nu luptă cu un regim politic, ci cu un popor”, a declarat Paun Rohovei în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Ambasadorul a mai spus că agresiunea rusă a avut un efect contrar celui dorit de Kremlin, consolidând solidaritatea și reziliența societății ucrainene, în pofida dificultăților majore legate de energie și încălzire.

„Din 24 februarie 2022 am avut o consolidare și o reziliență socială a poporului foarte mare. Acum sunt foarte mari probleme în asigurarea cu căldură și energie electrică, însă trecând prin urgia acestui război ne-am învățat să rezistăm și ne-am călit foarte mult. Oamenii se descurcă. Avem surse alternative de energie. Generatoare, stații fotovoltaice. Trecem prin greutăți mari, dar sunt sigur că vom rezista. Oamenii noștri înțeleg ce înseamnă demnitatea unui popor”, a explicat diplomatul.

Paun Rohovei a reiterat poziția fermă a Kievului, potrivit căreia pacea trebuie să fie durabilă și justă, astfel încât să fie evitată reluarea fazei fierbinți a agresiunii în viitorul apropiat.

„Noi ne dorim mai mult ca oricine pacea, însă toți înțeleg că pentru a supraviețui avem nevoie de o pace justă. Cei care au comis crime, care au ucis oameni, care au dat ordine să fie omorâți oameni, va trebui să fie trași la răspundere. În caz contrar, riscăm totul să se repete. În caz contrar, vom crea precedente pentru regimurile criminale de a-și demonstra cu bâta felul lor de a fi”, a mai declarat ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova.