Al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian va ajunge în Republica Moldova în anul 2025, sistemul fiind acum în proces de asamblare. Despre acest lucru anunță ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, notează ipn.md.

Ministrul Apărării spune că cel de-al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian pe care Republica Moldova îl procură cu sprijinul financiar al Uniunii Europene este acum în proces de asamblare. Achiziționarea radarului a fost posibilă grație programului Instrumentul European pentru Pace.

„Cu suportul partenerilor avem succese noi în domeniul apărării spațiului aerian la capitolul radiolocații, ceea ce ne va permite să avem o înștiințare mai bună, permanentă, privind amenințările asupra spațiului aerian. Contractul este semnat și îndreptat spre producere. Vreau să fac o precizare pentru cei care manipulează pe acest domeniu. Toată tehnica care vine pentru dotarea Armatei Naționale este tehnică nouă. Dacă ne referim concret la acest radar, el este în proces de producere, componentele lui abia se asamblează acum. Este o procedură tehnică, deloc simplă. Noi am luat măsuri privind urgentarea acestui proces, având în vedere cererea mare pentru aceste radare, nu doar din partea Republicii Moldova, dar și a altor țări”, a spus Anatolie Nosatîi.

Ministrul Apărării a explicat că cel de-al doilea radar achiziționat va fi unul complementar echipamentului de monitorizare a spațiului aerian pe care Republica Moldova îl folosește deja. Anatolie Nosatîi spune că cele două radare vor detecta mai ușor și de la o distanță mai mare orice pericole la adresa spațiului aerian național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi am reușit să negociem livrarea acestui radar în anul 2025. Respectiv, militarii din Armata Națională vor începe instruirea pentru acest sistem, fiindcă este un sistem nou și necesită nu doar instruirea operatorilor, dar și a celor care vor răspunde de mentenanța tehnică. Exact așa cum am procedat cu militarii noștri care au fost instruiți pentru a menține și opera radarul procurat anterior. Sunt sisteme care se complementează reciproc și împreună vor asigura o vizibilitate mai bună și de la o distanță mult mai mare”, a mai spus ministrul Apărării.

#Anatolie Nosatii #mentenanța tehnică #radar

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.