Anatolie Nosatîi: Moldova nu-și permite un sistem de apărare antiaeriană. Lucrăm la armonizarea legislației

Federația Rusă nu recunoaște că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. O spune ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit oficialului, în prezent, se lucrează la modificarea legislației naționale, astfel încât să fie permise achizițiile multianuale în domeniul apărării. Ulterior, cu sprijinul partenerilor externi, Republica Moldova și-ar putea cumpăra un sistem de apărare antiaeriană.

La 10 octombrie trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Rachetele au traversat teritoriul național în regiunea de Est a țării și au fost lansate din direcția Mării Negre, potrivit ipn.md.

Deși încălcarea spațiului aerian a fost confirmată de Ucraina și România, ministrul apărării Republicii Moldova spune că Rusia nu recunoaște că a comis o ilegalitate.

„Nu am primit nicio explicație oficială. Din discuțiile colegilor de la Ministerul Afacerilor Externe, din discuțiile pe care le-am avut și eu cu atașatul militar, partea rusă ia o poziție de apărare a acțiunilor sale și solicită detalii din partea noastră. În loc să recunoască faptul că au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, ei solicită o confirmare că a fost survolat spațiul nostru. În condiții normale, în caz de încălcare a spațiului aerian, forțele de apărare antiaeriană trec într-o stare de luptă și se întreprind măsuri de interceptare a țintelor zburătoare cum ar fi rachete sau avioane care încalcă spațiul național al unui stat. Noi avem mijloace de monitorizare, radare, de asta am fost în stare să depistăm aceste ținte și să le confirmăm. Ce ține de mijloacele de interceptare, la acest capitol stăm mai rău, nu avem capacitate pentru a reacționa. Pentru a intercepta o țintă aeriană, avion sau rachetă este nevoie de o altă rachetă sau de un avion de vânătoare care ar doborî această țintă”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Ministrul Apărării spune că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2023 a fost majorat bugetul destinat apărării naționale, dar chiar și cu această majorare, Republica Moldova nu-și permite un sistem de apărare antiaeriană.

„Este un sistem foarte complicat și costisitor. Chiar și cu majorarea care se prevede pentru domeniul apărării, e vorba de o achiziție de lungă durată. În acest sens lucrăm la armonizarea legislației privind achizițiile multianuale. Anterior, toate achizițiile care se făceau, se făceau pe un termen scurt și într-un volum foarte mic. Anterior nu s-a vorbit de rachete sau avioane. Fără asistență din partea partenerilor străini va fi greu de obținut acest gen de armă și această capabilitate”, a mai spus ministrul Apărării.

La începutul lunii ministra apărării din Germania, Christine Lambrecht, a anunțat că țara sa va oferi Republicii Moldova drone militare și alte echipamente necesare Armatei Naționale.

„Dronele menționate, din câte am înțeles de la specialiștii din Germania vor sosi în primele luni ale anului 2023. Echipamentul va fi asigurat și cu cursuri de instruire pentru militarii care le vor manevra”, a precizat Anatolie Nosatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#domeniul apărării #radare #rachete

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.