Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a participat la cea de-a 15-a ediție a seminarului pe probleme de stabilitate financiară organizată de Banca Națională a României la Sinaia, România. La eveniment au participat guvernatori ai băncilor centrale din mai multe țări, reprezentanți ai Băncii Centrale Europene și delegația Fondului Monetar Internațional, condusă de directorul executiv Paul Hilbers.

În cadrul panelului intitulat: „Inteligența artificială (AI) și riscurile legate de stabilitatea financiară”, Anca Dragu a menționat că instituția pe care o conduce utilizează mai multe instrumente AI pentru a îmbunătăți eficiența operațiunilor, printre care recunoașterea optică a caracterelor în convertirea documentelor scanate, clasificarea informațiilor-cheie, precum și utilizarea unui asistent de reglementare și conformitate alimentat de inteligență artificială.

„Scopul nostru este să integrăm AI în moduri care să îmbunătățească eficiența operațională și luarea deciziilor, asigurându-ne, în același timp, că aceste inovații nu afectează securitatea datelor și stabilitatea financiară sau „, a adăugat guvernatoarea BNM.

Anca Dragu a adăugat că Banca Națională a Moldovei intenționează să extindă utilizarea instrumentelor AI în mai multe domenii-cheie: „Ne propunem să integrăm AI în activitatea noastră de supraveghere, unde aceste tehnologii pot îmbunătăți procesul de analiză a rapoartelor, identificând totodată riscurile și asigurând conformitatea mai eficient”.

În cadrul dezbaterii, guvernatoarea băncii centrale a adăugat că inteligența artificială ar mai putea fi utilizată în domenii precum: detectarea fraudelor și combaterea spălării banilor (AML), automatizarea proceselor de raportare, asigurarea consecvenței și acurateții în dosarele de reglementare, modelarea interconexiunilor complexe în sistemul financiar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #BNM #tehnologii

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.