Poliția Republicii Moldova urmează să stabilească cum imaginile video din casa deputatului Vasile Bolea, despre care s-a scris că și-ar fi agresat soția în prezența copiilor, au ajuns în mediul online. Despre asta a anunțat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin.

„Poliția a intervenit urmare a unui apel la serviciul 112 și au fost întreprinse absolut toate măsurile în conformitate cu protocolele de rigoare pentru a reduce riscurile și a asigura protecția necesară victimelor violenței în familie. Bineînțeles, analizăm cu tenacitate cum aceste imagini au apărut în spațiul public și când vom finaliza ancheta de serviciu vom oferi mai multe detalii”, a declarat ministram de Interne.

Daniela Misail-Nichitin a explicat de ce în privința deputatului a fost emis un ordin de restricție de urgență pentru 10 zile.

„Ne-am asigurat că, atât femeia cât și copiii, sunt în afara oricărui pericol”, a conchis funcționara.

sursa video: NewsMaker

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în seara zilei de vineri, 25 aprilie, oamenii legii au intervenit într-un caz de „conflict în familie”. Presa a scris că este vorba despre familia deputatului Vasile Bolea, care și-ar fi agresat soția în prezența copiilor. La scurt timp, soția parlamentarului a negat că ar fi fost agresată, însă, chiar și așa, Bolea a primit ordin de restricție.

Parlamentul, informat că Bolea și-ar fi agresat soția. Deputatul are ordin de restricție

#Ancheta #imagini video #MAI #Vasile Bolea

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.