Peste 270 de clerici catolici au abuzat sexual aproape 1.000 de copii în trei dieceze din Massachusetts de-a lungul a câteva decenii, conform unui raport de anchetă publicat miercuri de procurorul general al acestui stat american.

Raportul a oferit ceea ce procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a descris drept prima prezentare publică completă a abuzurilor și a eșecurilor instituționale care au permis ca acestea să se înmulțească timp de mai bine de jumătate de secol în diecezele catolice din Fall River, Springfield și Worcester.

Majoritatea abuzurilor detaliate în raport au avut loc înainte de 2002, anul în care scandalul abuzurilor sexuale comise de clerici a izbucnit pe scena internațională datorită unui reportaj al ziarului american Boston Globe, premiat cu Pulitzer, care dezvăluia modul în care oficialii Arhidiecezei Romano-Catolice din Boston mușamalizau în mod sistematic abuzurile sexuale comise de preoți.

Ancheta procurorului general al statului a documentat ani de probleme similare în cele trei dieceze din alte zone ale statului Massachusetts, despre care Campbell a afirmat că știau că existau copii abuzați de preoți și alți clerici. ‘De prea multe ori au protejat reputația bisericii în loc să protejeze copiii’, a spus Campbell.

Raportul a identificat cel puțin 275 de membri ai clerului care au fost acuzați de abuzuri asupra a 944 de copii

În spatele fiecăreia dintre aceste cifre se află un copil a cărui siguranță a fost încălcată, o familie care s-a schimbat pentru totdeauna și un supraviețuitor care a purtat trauma acelui abuz ani la rând și, în multe cazuri, zeci de ani’, a declarat Campbell reporterilor.

Dieceza de Worcester a declarat, într-un comunicat, că va analiza raportul ‘pentru a identifica orice îmbunătățiri suplimentare care pot fi aduse pentru a veni în întâmpinarea victimelor abuzurilor din trecut și pentru a continua consolidarea demersurilor de a asigura siguranța copiilor’.

Episcopul de Fall River, Edgar da Cunha, și-a cerut scuze față de supraviețuitorii abuzurilor sexuale asupra copiilor, declarându-se ‘copleșit de tristețe în fața relatării istorice a incidentelor și practicilor care reflectă eșecurile tragice în protejarea celor mai vulnerabili dintre noi’.

Episcopul de Springfield, William Byrne, a calificat acest raport drept ‘umilitor’. El a afirmat, întro declarație, că, înainte de publicarea raportului, dieceza sa fusese ‘ocupată cu corectarea eșecurilor noastre din trecut, punând în aplicare numeroase politici și proceduri noi, adaptate la traume’.

Reportajul din 2002 al ziarului Boston Globe, care a fost ulterior prezentat în filmul ‘Spotlight’, câștigător al premiului Oscar în 2015, a declanșat un val global de anchete care au dus la descoperirea unor modele similare în dieceze din întreaga lume și au determinat legislativul din Massachusetts să adopte o serie de reforme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2019, Maura Healey, pe atunci procuror general și actualmente guvernatoare a statului Massachusetts, a inițiat o anchetă penală asupra diecezelor romano-catolice din Fall River, Springfield și Worcester pentru a stabili dacă acestea sau conducerea lor poartă vreo responsabilitate în legătură cu supravegherea clericilor care au abuzat copii.

Campbell, care a declarat că ea însăși a fost victimă a abuzului unei rude, a afirmat că biroul său a transmis trei dosare procurorilor locali în timpul anchetei, ceea ce a dus la formularea de acuzații într-un caz din Worcester. Biroul său nu a inițiat nicio urmărire penală deoarece unele fapte nu erau ilegale la momentul comiterii lor sau termenul de prescripție expirase, a explicat ea.

Campbell a afirmat că raportul a demonstrat necesitatea ca diecezele să instituie reforme și ca statul să adopte noi legi în sprijinul supraviețuitorilor abuzurilor, inclusiv eliminarea termenului de prescripție pentru acțiunile civile privind abuzul sexual asupra copiilor.

#abuz #Ancheta #clerici catolici #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.