Pe numele jurnalistei Marina Ovseanikova, care a protestat în direct la Pervîi Canal contra războiului din Ucraina a fost începută o verificare prealabilă. Aceasta este suspectată de răspândirea „fake-urilor” despre armata rusă. Informația a fost confirmată de o sursă TASS, care face parte din organele de drept din Rusia.

„În legătură cu cazul Ovseanikova se efectuează o verificare prealabilă înainte de a fi pornită o anchetă. Sunt verificate acțiunile sale în temeiul articolului 207.3 din Codul penal al Federației Ruse (Răspândirea publică a informațiilor false ce țin de forțele armate al Federației Ruse)”, a declarat sursa TASS.

Este cunoscut faptul că jurnalista a fost deja reținută, însă sursa TASS nu a precizat unde anume se află Marina Ovseanikova.

În această dimineață avocații jurnalistei anunțau că Ovseanikova este de negăsit și o caută prin toate secțiile de Poliție din Moscova.

Amintim că Marina Ovseanikova a intrat în direct, în prime time, cât se difuza buletinul de știri de la Pervîi Canal. Jurnalista ținea în mâini o pancartă pe care scria că oamenii sunt manipulați, iar la câteva secunde de la apariția ei pe fundal, în emisie a fost pus un reportaj.

Ulterior, tânăra a transmis un mesaj înregistrat din timp, în care condamna acțiunile Kremlinului. Informația despre gestul ei a făcut înconjurul lumii, iar președintele ucrainean Vladimir Zelenski a publicat un mesaj de admirație pentru Ovseanikova.

Canalul Federal Rusesc anunța că a inițiat o anchetă de serviciu după cele întâmplate. Totodată, potrivit presei ruse, jurnalista poate fi acuzată că ar „discredita folosirii armatei ruse”, după ce recent Putin a semnat o lege care prevede pedeapsă pentru acțiuni calificate astfel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marina Ovseanikova #no war #război Ucraina #Rusia

Republica Moldova traversează o perioadă în care securitatea, energia și viitorul politic al țării sunt mai strâns legate ca niciodată. Criza resurselor energetice pune presiune tot mai mare asupra economiei și asupra cetățenilor, în timp ce problema transnistreană rămâne una dintre cele mai importante provocări de securitate a țării.

În acest context, influența Rusiei asupra regiunii continuă să fie un subiect major, iar întrebarea care se conturează este cât de mult va cântări această influență în evoluțiile politice și de securitate ale țării.

Pe acest fundal tensionat, la un an de la scrutinul parlamentar, opoziția cere alegeri anticipate, deschizând un nou front de confruntare politică. Mai mult, deputații din fracțiunile parlamentare de opoziție au anunțat inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu.

Astfel, problemele economice și energetice se suprapun peste disputele politice interne, într-un moment în care guvernarea PAS trebuie să gestioneze simultan presiunile sociale, provocările de securitate și relațiile complexe din regiune.

Tarifele ridicate la resursele energetice pun o presiune tot mai mare asupra populației. În ce măsură ar putea nemulțumirea socială să ducă la proteste de amploare și cât de mult ar putea acestea să afecteze stabilitatea politică și socială a Moldovei?
La un an de la alegerile parlamentare, care este bilanțul activității actualului Parlament?
Putem vorbi despre o opoziție consolidată în Legislativ?
Ce îi unește pe deputații din opoziție, având în vedere diferențele ideologice și politice dintre ele?
Cine decide demiterea președintelui: Parlamentul sau cetățenii prin referendum?
Care este procedura constituțională pentru demiterea șefului statului și ce rol are Parlamentul în raport cu referendumul?
Este regiunea transnistreană astăzi o problemă de securitate sau poate deveni o oportunitate pentru reintegrarea Moldovei?
Poate R. Moldova să-și consolideze securitatea și independența fără să rupă complet legăturile cu Rusia sau este necesară o desprindere mult mai clară?
Republica Moldova se află într-un proces accelerat de apropiere de UE. Este suficient acest lucru pentru a reduce influența Kremlinului?
Dispar raioanele, apar trei regiuni mari și un nou municipiu. Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, UTA Găgăuzia își păstrează statutul special. Este sau nu constituțional renunțarea la raioane?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 2 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și fost deputat PAS, Oazu Nantoi, expert în chestiunea transnistreană.