Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.

Ungaria are un nou președinte! Andras Baka a obținut 140 de voturi

#Andras Baka #presedinte #Ungaria

Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”.

„Punctul de control ucrainean Starokazacie, situat la granița cu Moldova în regiunea Odesa, și-a suspendat activitatea în urma unor explozii, a informat Serviciul de Gardă de Frontieră de Stat”, scriu jurnaliștii ruși.

„În prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”, a precizat agenția ucraineană într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova, se precizează în textul publicat de Tass.

România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, din motive de securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu o reacție, prin care declară că:

„Este o afirmație falsă și lipsită de orice temei. Prin teritoriul Republicii Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Atacul din această noapte a provocat moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă. Republica Moldova condamnă ferm acest atac și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin falsuri și dezinformare”, explică MAE.