În cadrul ședinței comune a guvernelor Republicii Moldova și României va fi înmânat certificatul de investiții ceea ce va semnifica încheierea procesului de investiții în gazoductul Iași – Chișinău.

„La data de întâi octombrie, gazoductul Iași – Chișinău a devenit operațional. Noi deja am accesat anumite volume din contul de balansare în timpul crizei energetice din luna octombrie atunci când am avut deficiențe de gaze naturale. Suntem foarte recunoscători partenerilor din România pentru ajutorul oferit la timpul potrivit” a spus Natalia Gavrilița.

Andrei Spînu a menționat că gazoductul Iași – Ungheni este un proiect extrem de important pentru siguranța energetică a Republicii Moldova.

„Relația între Moldovagaz și Gazprom nu are cum să afecteze funcționalitatea gazoductului Iași – Chișinău. El va rămâne funcțional în continuare. Noi ne vom face munca în continuare să găsim soluții de diversificare a aprovizionării nu doar cu gaze, dar și cu energia electrică a țării noastre. Aceasta este opțiunea noastră pe termen lung”, a punctat vicepremierul Andrei Spînu.

Amintim că la începutul iernii, Republica Moldova a primit o cantitate de gaz prin intermediul gazoductului Iași – Ungheni pentru menținerea presiunii necesare în sistem.

De menționat că lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău au început pe 18 februarie 2019. Conducta are o lungime de 120 de km, iar valoarea estimată a proiectului este de 76 de milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de Transgaz, România.

#Andrei Spinu #gaz #gazoductul Iași - Ungheni #Natalia Gavrilita

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.