Republica Moldova are nevoie de mai multe radare a declarat deputatul PAS, Andrian Cheptonar, la emisiunea Rezoomat de la RLive TV. Potrivit lui, radarul procurat recent nu este suficient pentru asigurarea securității țării.

„Specificația acestui radar nu are o rază de acoperire pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. În general și ucraineni au foarte multe radare de acest tip, ele sunt mobile ca să poată evita distrugerea lor. Cu siguranță noi trebuie să avem minim două (radare) din această configurație. Aceste radare se procură pentru a proteja țara în caz de în caz că este atacată. Altfel, ele ar fi radare staționare și toată lume să știe unde sunt ”, a declarat Cheptonar.

Precizăm că, armata Moldovei are circa 20 de radare, dar toate sunt vechi, a spus ministrul Apărării Anatolie Nosatîi într-un interviu acordat pentru Europa Liberă. Funcționarul a precizat că un nou sistem va ajunge în țara noastră abia în 2025.

Actualmente, țara noastră are un singur radar care ar trebui să identifice pericolele aeriene, procurat de la francezi, cu bani din bugetul de stat. Acesta, însă, nu poate identifica dronele de tip Shahed.

Ministrul Apărării: Moldova are 20 de radare, dar majoritatea sunt vechi. Unul nou va fi adus abia în 2025

#Adrian Cheptonar #militar #radare

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia