Proiectul politicii fiscal-bugetare pentru 2027, prezentat ca o reformă de modernizare, a devenit rapid unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Mediul de afaceri și experții critică modul în care se desfășoară consultările publice, dar și lipsa de claritate a unor măsuri propuse, considerând că discuțiile generează mai multe întrebări decât răspunsuri.

Președinta Maia Sandu a declarat că reforma fiscală este necesară, însă a subliniat că aceasta nu trebuie grăbită. În opinia sa, este important ca Guvernul să analizeze atent toate aspectele și să acorde timp suficient consultărilor publice.

Maia Sandu a îndemnat Executivul să facă o pauză în procesul de promovare a reformei, să continue consultările cu toate părțile implicate și abia ulterior să vină cu o versiune finală, bine fundamentată și acceptată de societate.

Între timp, opoziția anunță proteste, iar mai multe sectoare economice își exprimă nemulțumirea. Experții propun alternative la unele măsuri, inclusiv reechilibrarea poverii fiscale prin ajustarea accizelor, în locul creșterii TVA la produse de bază. Forma finală a reformei urmează să fie stabilită după finalizarea consultărilor cu toate părțile implicate.

După reacțiile critice din societate, ce concluzii a tras Ministerul/ministrul Finanțelor despre proiectul politicii fiscale 2027?
De ce se discută creșteri de taxe într-o economie fragilă?
Ce le spuneți celor care vă acuză că încercați să acoperiți problemele bugetare din buzunarul celor mai vulnerabili cetățeni?
Modificările fiscale propuse pentru piața imobiliară ar putea scumpi accesul la locuințe?
Cât din reforma fiscală 2027 este determinată de necesitatea finanțării noii legi a salarizării?
Fără noile taxe, mai poate fi finanțată legea salarizării?
Cât pierde bugetul din economia tenebră și de ce soluția pare să fie mai degrabă majorarea taxelor decât combaterea evaziunii fiscale?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 25 iunie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministrul Finantelor #Realitatea te priveste

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.