Guvernul Slovaciei a decis că salariații care nu au un certificat verde, care atestă vaccinarea anti-COVID, trecerea prin boală sau testarea PCR cu rezultat negativ, vor trebui să lucreze în regim de telemuncă sau să intre în concediu fără plată.

Regula prevede concediul fără plată pentru acești angajați, cu posibilitatea ca fiecare companie să stabilească condiții speciale pentru ca personalul să lucreze de acasă. Potrivit deciziei guvernului, Poliția poate verifica în ce măsură regulile sunt respectate și poate dispune închiderea companiilor care încalcă legea.

Proiectul ar urma să fie aprobat de Parlament în procedură de urgență, mai notează sursa citată. Președinta Zuzana Caputova a făcut apel la guvern să aibă curajul să adopte măsuri „antipopulare”, având în vedere „pronosticurile catastrofale” ale epidemiologilor.

Slovacia are o rată de vaccinare cu schema completă de 45%. Țara cu aproape 5,5 milioane de locuitori se confruntă cu o creștere a numărului de infectări, în acest moment 13.367 fiind diagnosticate cu COVID-19, dintre care 438 de pacienți spitalizați sunt în stare gravă. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 80% dintre pacienții infectați nu sunt vaccinați.

#certificat verde #Slovacia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.