Mai mulți angajați ai uzinei Topaz din Chișinău trag un semnal de alarmă privind o posibilă preluare ilegală a întreprinderii, pe care o descriu drept un atac raider. Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii Republicii Moldova, aceștia cer intervenția autorităților pentru a opri acțiunile ilegale și a proteja o întreprindere de importanță strategică.

Potrivit semnatarilor, începând cu 12 martie 2025, uzina ar fi fost preluată de persoane a căror autoritate nu este recunoscută de nicio instituție oficială. Această „nouă conducere” ar controla active evaluate la peste 400 de milioane de lei, inclusiv echipamente industriale și un teren de aproape patru hectare în centrul capitalei.

Angajații spun că au fost dați afară ilegal, li s-a interzis accesul la locurile de muncă, iar unii ar fi fost amenințați cu procese sau chiar violență fizică. De asemenea, aceștia susțin că nu și-au primit salariile și nu pot respecta obligațiile fiscale ale întreprinderii.

Semnatarii cer autorităților să intervină de urgență pentru restabilirea legalității și protejarea unei companii cu rol esențial pentru economia națională. Ei avertizează că inacțiunea statului ar putea avea consecințe grave.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Scrisoarea integrală, publicată de Infotag.md, este disponibilă mai jos.

„Președintei Republicii Moldova

Maia Sandu

Președintelui Parlamentului Republica Moldova

Igor Grosu

Prim-ministrului Republicii Moldova

Dorin Recean

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimată conducere de vârf a Republicii Moldova!

Din start, permiteți-mi să vin cu aprecieri pentru eforturile constante pe care le depuneți pentru ca în Republica Moldova să existe un climat de afaceri favorabil și, având în vedere realitățile dificile ale lumii, pentru a atrage investiții în sectorul real al economiei moldovenești. Din păcate, eforturile dumneavoastră, stimată conducere de vârf a țării, sunt uneori umbrite de acțiunile unor lideri și antreprenori care continuă să privească Republica Moldova ca pe un loc unde își pot face mendrele.

Iar un exemplu în acest sens este uzina Topaz din Chișinău, unde noi, ca angajați, am lucrat mulți ani, începând cu 2019 sub conducerea directorului general Linnik I.C.

În prezent, avem toate motivele să afirmăm că uzina este atacată de raideri. Din 12 martie 2025, uzina este administrată de persoane a căror împuterniciri nu au fost confirmate de nici o entitate de stat. În pofida documentelor pe care le-am primit, care confirmă lipsa statutului oficial al presupusei noi conduceri, am fost concediați ilegal, am fost lipsiți de posibilitatea predării bunuri materiale, nu am primit salariile și nu ni se permite accesul la locuri de muncă din uzina, cu toate că dispunem de un număr imens de documente justificative de la principalul organ de înregistrare – IP Agenția Serviciilor de Stat.

Cum a fost posibil ca persoanele date să se adreseze către organele de stat, instituții bancare din numele uzinei, să emită procuri, să inițieze proceduri legale fără o înregistrare corespunzătoare în Registrul de Stat al Persoanelor Juridice din Republica Moldova, confirmând puterea autoproclamatei conduceri a Topaz, după anularea procedurii de insolvabiltate a acesteia (din 25 februarie 2025)?

Așa-numita nouă conducere a uzinei și-a pus la dispoziție activele întreprinderii,fără a avea dreptul legal, și de care poartă răspundere materială administratorul atestat de Ministerul Justiției din Republica Moldova. Aceste bunuri se află sub răspunderea noastră, a oamenilor de rând, a angajaților Republicii Moldova, care caută orice soluție pentru restabilirea în funcții și păstrarea activităților întreprinderii de importanță strategică. Până acum, nu am permis acumularea datoriilor la impozite sau servicii comunale. Am reușit să nivelăm situația privind plata stabilă a salariilor în conformitate cu Codul Muncii al Republicii Moldova. Proprietatea a fost păstrată, cu toate că activitățile de producere au fost complet oprite din 2022 din cauza situației din Ucraina.

Stimată conducere de vârf a Republicii Moldova!

Vă informăm că uzina are active semnificative la bilanț, cu o valoare de piață de mult peste 400 de milioane de lei, inclusiv utilaje și un teren de aproape 4 hectare în sectorul Centru al Chișinăului. Subsecvent, pe data de 12 mai 2025 Linnik I.C. a primit un extras din registrul persoanelor juridice ținut de IP Agenția Servicii Publice, în care se indică clar că este unicul administrator legal al IM Uzina „Topaz” SA și astfel poartă responsabilitatea financiară, împreună cu noi, pentru toate activele companiei. De asemenea, pe 12 mai 2025, a fost primit un răspuns de la IP Agenția Servicii Publice, în care am fost informați despre refuzul de înregistrare a modificărilor în baza actelor prezentate de așa-numita nouă conducere.

Astăzi, 13 mai 2025, întreaga noastră echipă a încercat să ajungă la uzină pentru a-și îndeplini obligațiile de muncă și a lua măsuri urgente pentru achitarea serviciilor comunale și a impozitelor. Totuși, persoane necunoscute ne-au blocat accesul pe teritoriul uzinei. Ușile de la intrarea principală au fost închise, iar organele de poliție ne-au comunicat să nu ne mai adresăm la ei, deoarece este obiectul unui litigiu civil în instanță, la care trebuie să apelăm. Adresarea în instanță și examinarea unor asemenea litigii – este un proces lung și nu dispunem de mijloace bănești pentru achitarea serviciilor de asistență juridică. Până în prezent, nu am primit niciun răspuns la solicitările noastre adresate Procurturii Generale la 23 aprilie 2025.

Noi personal, familiile noastre, pe tot parcursul lunii aprilie, am fost amenințați cu procese judiciare, violență fizică împotriva directorului nostru, Linnik I.C. Aceste amenințări mai sînt primite.

Sîntem disponibili să îndeplinim conștiincios îndatoririle oficiale, să menținem legalitatea administrării proprietății, ținând cont de interesele statului, dar fără ajutorul dumneavoastră nu ne vom descurca, iar consecințele pentru noi toți sunt imprevizibile.

Vă rugăm să ne ajutați și să clarificați situația. Timpul petrecut pentru vizitele noastre la autoritățile statutului, cu încercările de a intra legal pe teritoriul uzinei, cu organizarea conferințelor de presă în direct – nu aduce nici o claritate, dinpotrivă: în fiecare zi cauzează prejudicii atât statului, cât și angajaților de rând ai întreprinderii.

Suntem încrezători că eforturile pe care le veți depune pentru a clarifica situația de la întreprinderea noastră nu numai că vor duce la contracararea atacului raider la care este supusă uzina Topaz, dar vor servi și ca un semnal bun, încurajator, pentru cei care doresc să investească în economia Republicii Moldova.

Cu sinceritate,

angajații responsabili material ai întreprinderii,

concediați de conducerea ilegală:

Linnik I.K.

Preguză V.S.

Rotar Yu.K.

Andreev A.V.

Gavrilenko M.O.

Repeshko T.S.

Kozhukhar N.

Pariuri E.

Bejan A.F.”.

#scrisoare deschisa #topaz

Extinderea agresiunii ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, a schimbat nu doar arhitectura de securitate din regiune, ci și relația dintre cele două state aflate în imediata vecinătate a războiului. Pentru Republica Moldova și Ucraina, problemele care țineau de vecinătate, energie, infrastructură sau frontieră au început să fie privite tot mai mult prin prisma securității comune.

Pentru o perioadă îndelungată, Ucraina a avut o abordare pragmatică față de regiunea transnistreană și față de Rusia, inclusiv prin rolul de mediator în negocieri. După 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a susținut formațiunile separatiste din estul Ucrainei, perspectiva Kievului asupra conflictelor separatiste s-a schimbat. Experiența proprie a făcut mai clar riscul pe care îl pot reprezenta asemenea conflicte pentru suveranitatea și capacitatea de decizie a unui stat.

În paralel, agenda bilaterală a inclus probleme legate de frontieră, circulația persoanelor și bunurilor, contrabanda, infrastructură și energie. După 2022, acestea au început să fie analizate și din perspectiva reducerii vulnerabilităților față de Rusia, inclusiv în raport cu regiunea transnistreană.

După 24 februarie 2022, multe dintre dosarele vechi ale relației moldo-ucrainene au căpătat o miză nouă. Energia, infrastructura, transportul și frontiera au devenit parte a unei ecuații de securitate în care o vulnerabilitate a unuia dintre state poate afecta direct și celălalt stat.

Cooperarea trece la nivel practic

Primele luni ale invaziei au pus cele două state în fața unor probleme concrete. Una dintre cele mai vizibile a fost gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. Republica Moldova a devenit unul dintre cele mai importante state-gazdă din regiune, ceea ce a presupus mobilizarea mecanismelor de protecție civilă și socială.

În același timp, războiul a împins relația bilaterală spre domenii care anterior evoluau mai lent: cooperarea tehnico-militară, securitatea energetică, infrastructura și transporturile. În februarie 2026, Chișinăul a reluat demersurile pentru negocierea unui nou acord de cooperare tehnico-militară.

Energia este un alt domeniu în care interdependența a devenit mai evidentă. Cele două state au urmărit consolidarea rezilienței sistemelor energetice, inclusiv prin funcționarea în raport cu rețeaua europeană ENTSO-E, dezvoltarea infrastructurii de tranzit și proiecte comune. Pentru Republica Moldova, reducerea vulnerabilităților energetice a devenit cu atât mai urgentă cu cât războiul a demonstrat cât de ușor poate fi transformată infrastructura energetică într-un instrument de presiune.

Poziționarea Republicii Moldova ca nod de tranzit și logistic regional a devenit, în acest context, mai importantă. Infrastructura moldovenească este folosită pentru transportul resurselor și produselor către și dinspre Ucraina, iar mecanismele de tranzit pentru produsele agricole ucrainene au fost adaptate în funcție de evoluția războiului și a infrastructurii disponibile.

Relația bilaterală este completată de cooperarea cu România. Dialogul trilateral a pornit de la dosare punctuale, în special energie și politică externă, dar a căpătat treptat o dimensiune mai largă, inclusiv prin implicarea celor trei președinți.

Apropierea dintre cele două state aduce însă și probleme mai dificile. Una dintre ele este gestionarea resurselor de apă, în special a râului Nistru. Atacurile asupra infrastructurii energetice și hidrotehnice ucrainene, modul de utilizare a resurselor de apă și viitoarele proiecte de reconstrucție pot avea efecte directe asupra Republicii Moldova și a comunităților din regiunea Odesa.

Europa devine și o miză de securitate

Războiul a accelerat apropierea europeană a celor două state. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după începutul invaziei, iar Republica Moldova a urmat același drum. În iunie 2022, ambele au primit statutul de țară candidată și au început ulterior negocierile de aderare.

Pentru Chișinău și Kiev, integrarea europeană a căpătat astfel o semnificație care depășește economia și reformarea instituțiilor. UE este privită și ca un spațiu de stabilitate și reziliență, capabil să reducă vulnerabilitățile externe. Parcursul european a devenit parte a răspunsului strategic la noul mediu de securitate.

Ucraina a criticat, în anumite momente, ceea ce a perceput drept folosirea de către Republica Moldova a contextului creat de agresiunea rusă pentru accelerarea propriului parcurs european. În același timp, dimensiunea Ucrainei și impactul eventualei sale aderări asupra economiei europene fac ca negocierile Kievului să fie diferite de cele ale Chișinăului.

Cele două parcursuri pot fi, în anumite privințe, concurente. Dar războiul a făcut mai greu de ignorat o realitate strategică: stabilitatea Republicii Moldova este importantă pentru securitatea Ucrainei, iar stabilitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea Republicii Moldova.

Viitorul cooperării moldo-ucrainene

După 24 februarie 2022, apropierea dintre Chișinău și Kiev nu mai poate fi explicată doar prin solidaritatea față de o țară aflată în război. S-a conturat o interdependență de securitate care include energia, infrastructura, transporturile, protecția civilă, mediul, frontiera și cooperarea instituțională.

Vulnerabilitatea unuia dintre state poate produce efecte directe asupra celuilalt. Un atac asupra infrastructurii ucrainene poate afecta Republica Moldova prin energie, transport sau mediu. O problemă de securitate în regiunea transnistreană poate avea consecințe pentru Ucraina. Instabilitatea politică sau economică din oricare dintre cele două țări poate complica integrarea europeană.

Apropierea nu elimină însă dosarele sensibile. Dimpotrivă, pe măsură ce cooperarea se extinde, vor apărea negocieri mai complicate privind apa, infrastructura, conectivitatea, comerțul sau ritmul integrării europene. Gestionarea acestora va testa relația bilaterală mai mult decât momentele de solidaritate produse de război.

Pentru a rămâne sustenabil, parteneriatul moldo-ucrainean va trebui să fie pragmatic, predictibil și bazat pe respectarea intereselor ambelor state. Solidaritatea creată de război este un punct de pornire important. Pe termen lung însă, relația va depinde de capacitatea Chișinăului și Kievului de a transforma această solidaritate într-o cooperare instituționalizată, echilibrată și orientată spre obiective comune de securitate și integrare europeană.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de experta Angela Grămadă (pag. 12), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.