Un tânăr de 27 de ani, angajat al unei companii de pază particulară, a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru că a bătut un bărbat, iar pe lângă asta l-a stropit gaze lacrimogene. Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Generală (PG) inculpatul va mai fi privat și de dreptul de a exercita activitate legată de pază, protecție și securitate publică și privată pe un termen de 5 ani.

„Acuzatorii de stat i-au înaintat învinuirea pe faptul că, inculpatul, la 16 mai 2019, pe timp de noapte, intervenind la chemarea angajaților unui obiect protejat, de pe strada Vadul lui Vodă din municipiul Chişinău, împreună cu colegul său de schimb, ambii fiind îmbrăcați în uniforma de serviciu și percepuți de către alte persoane civile ca persoană în exercițiul funcției, intenționat, i-au aplicat unui bărbat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului.

Inculpatul a aplicat și mijloace speciale – gaze lacrimogene. În rezultat, pe lângă suferințele psihice, conform raportului de expertiză, victimei i-au fost cauzate: „traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală; hemoragie,… arsură chimică al conjuctivei ambilor ochi, grad I-II”, și alte leziuni, ce se califică ca vătămare corporală ușoară. Potrivit acuzării, inculpatul a aplicat nejustificat și incorect forță fizică, iar utilizarea mijloacelor speciale din dotare nu a fost necesară și corespunzătoare scopului urmărit”, precizează procurorii.

Procurorii spun că al doilea făptuitor a fost condamnat în anul 2021, la trei ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii. Procurorii au contestat sentința, dar Curtea de Apel Chișinău a respins apelul procurorilor ca nefondat printr-o decizie din 2022.

„Într-un alt episod infracțional din 12 noiembrie 2019, inculpatul, intervenind la chemarea angajatului unui alt obiect protejat din sectorul Ciocana al capitalei, i-a aplicat intenționat unui bărbat mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, preponderent în regiunea capului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară mai multe echimoze, excoriații și alte leziuni, care au fost calificate drept neînsemnate. În ședința de judecată inculpatul a pledat nevinovat”, se mai arată în comunicatul emis de PG.

Sentința este cu drept de apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajat #companie de paza #inchisoare #Procuratura Generala

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.