Angajatul unei companii din Chișinău, care era responsabil de supravegherea tehnică a lucrărilor de reconstrucție la Centrul de Excelență în Transporturi din Capitală, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a luat mită. Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Anticorupție (PA), cauza penală a fost pornită în august 2017 de către Centrul Național Anticorupție (CNA) în baza unui denunț.

„În cadrul urmăririi penale, s-a stabilit că inculpatul în anul 2017, fiind consilierul administratorului companiei desemnate de către Ministerul Educației responsabilă de supravegherea tehnică a lucrărilor de reconstrucție la Centrul de Excelență în Transporturi din Chișinău, a extorcat aproximativ 480 000 de lei de la administratorul companiei responsabile de efectuarea lucrărilor de reconstrucție la acel Centru. Suma era solicitată pentru facilitarea semnării actului de recepție finală și reprezenta 10% din valoarea lucrărilor suplimentare de reconstrucție.

În perioada iunie-august 2017, acesta a primit de la administratorul companiei bunuri și servicii în valoare de aproximativ 38 000 lei (blocuri de calcar, pietriș și servicii de transport) și suma de 2 000 de euro, în două tranșe. Inculpatul a fost reținut în momentul în care primea a doua tranșă de 1 000 de euro”, se arată în comunicatul emis de CNA.

Acuzatorii de stat spun că în cadrul urmăririi penale, care a durat 3 luni, inculpatul a recunoscut fapta și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Totuși, în timpul procesului de judecată, a refuzat să-și mențină declarațiile și a solicitat examinarea cauzei în procedura generală, nu în procedura specială.

Prin urmare, instanța de judecată l-a găsit vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită și l-a condamnat la 4 ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, instanța l-a privat de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități de supraveghere tehnică a lucrărilor de construcție pe o perioadă de 6 ani.

În plus, din contul inculpatului a fost confiscată suma de 37 219,97 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor obținute ilegal, și echivalentul sumei de 2 000 euro cu titlu de mijloace bănești primite în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii banilor.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

#angajat #Chisinau #companie #mita #Procuratura Anticoruptie.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.