Angajatul unei companii din Chișinău, care era responsabil de supravegherea tehnică a lucrărilor de reconstrucție la Centrul de Excelență în Transporturi din Capitală, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru că a luat mită. Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Anticorupție (PA), cauza penală a fost pornită în august 2017 de către Centrul Național Anticorupție (CNA) în baza unui denunț.

„În cadrul urmăririi penale, s-a stabilit că inculpatul în anul 2017, fiind consilierul administratorului companiei desemnate de către Ministerul Educației responsabilă de supravegherea tehnică a lucrărilor de reconstrucție la Centrul de Excelență în Transporturi din Chișinău, a extorcat aproximativ 480 000 de lei de la administratorul companiei responsabile de efectuarea lucrărilor de reconstrucție la acel Centru. Suma era solicitată pentru facilitarea semnării actului de recepție finală și reprezenta 10% din valoarea lucrărilor suplimentare de reconstrucție.

În perioada iunie-august 2017, acesta a primit de la administratorul companiei bunuri și servicii în valoare de aproximativ 38 000 lei (blocuri de calcar, pietriș și servicii de transport) și suma de 2 000 de euro, în două tranșe. Inculpatul a fost reținut în momentul în care primea a doua tranșă de 1 000 de euro”, se arată în comunicatul emis de CNA.

Acuzatorii de stat spun că în cadrul urmăririi penale, care a durat 3 luni, inculpatul a recunoscut fapta și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Totuși, în timpul procesului de judecată, a refuzat să-și mențină declarațiile și a solicitat examinarea cauzei în procedura generală, nu în procedura specială.

Prin urmare, instanța de judecată l-a găsit vinovat de comiterea infracțiunii de luare de mită și l-a condamnat la 4 ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, instanța l-a privat de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități de supraveghere tehnică a lucrărilor de construcție pe o perioadă de 6 ani.

În plus, din contul inculpatului a fost confiscată suma de 37 219,97 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor obținute ilegal, și echivalentul sumei de 2 000 euro cu titlu de mijloace bănești primite în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii banilor.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

#angajat #Chisinau #companie #mita #Procuratura Anticoruptie.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.