Autoritățile responsabile de protecția copiilor trebuie să intervină în cazurile de violență în familie, inclusiv atunci când minorii nu sunt victime directe, dar asistă la abuzurile asupra unuia dintre părinți. Subiectul a fost abordat de deputata MAN Angela Cutasevici în cadrul audierilor publice organizate în Parlament după tragedia de la Măgdăcești.

Potrivit deputatei, în 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 843 de victime ale infracțiunilor de violență în familie, iar aproximativ 17.400 de copii s-au aflat în situație de risc. În 615 cazuri, copiii au fost înregistrați drept victime ale violenței.

Angela Cutasevici susține că efectele violenței în familie asupra copiilor trebuie analizate inclusiv în situațiile în care aceștia sunt martori ai abuzurilor.

„Copilul este victima directă, dar, în foarte multe cazuri, este și cel care asistă sau urmărește indirect abuzul asupra adultului. În cazul de la Măgdăcești trebuie să știm câte intervenții a făcut autoritatea tutelară și câte servicii au fost conectate pentru protecția acestor copii”, a declarat deputata.

Deputata a anunțat că va solicita separat informații privind intervenția autorității tutelare în cazul de la Măgdăcești și măsurile întreprinse pentru protecția copiilor din familie.

Cutasevici subliniază că protecția copiilor trebuie să fie o componentă obligatorie a intervenției instituțiilor statului în toate cazurile de violență în familie, chiar și atunci când minorii nu sunt considerați victime directe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Angela Cutasevici #copii #Ucraina

În Republica Moldova, doar între 4–și 7% dintre deșeuri sunt în prezent reciclate, însă rata ar urma să crească în următorii ani, odată cu aplicarea unor noi politici de gestionare a deșeurilor, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit ministrului, una dintre măsurile importante este responsabilitatea extinsă a producătorului. Aceasta îi obligă pe importatori și comercianți să asigure colectarea și reciclarea produselor după ce acestea devin deșeuri.

„Dacă un importator sau un comerciant care pune pe piață anumite produse nu are capacitatea să le recicleze singur, poate delega această responsabilitate unei organizații de colectare”, a explicat Hajder.

Ministrul a menționat că în ultimele luni au apărut deja companii care colectează deșeuri electrice și electronice, iar sistemul urmează să fie extins și la alte categorii de produse.

Un alt mecanism care ar urma să crească rata de reciclare este sistemul de garanție-returnare. Hajder spune că, din 2027, acesta va fi implementat la nivel național. Sistemul presupune achitarea unei garanții de 2 lei la cumpărarea unei băuturi în ambalaj de sticlă, metal sau plastic, bani care vor fi recuperați la returnarea ambalajului.

Potrivit ministrului, în magazinele cu o suprafață mai mare de 150 de metri pătrați urmează să fie instalate aparate automate pentru colectarea ambalajelor.

Hajder a dat drept exemplu România, unde, potrivit lui, sistemul de garanție-returnare a ajuns la o rată de colectare de peste 90%.