În Republica Moldova persistă un risc sporit de creștere a numărului cazurilor de rujeolă. Despre acest lucru anunță secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, potrivit căreia rata de vaccinare împotriva rujeolei a scăzut față de perioada de până la pandemia de COVID-19.

Potrivit secretarului de stat, în condițiile în care România și Ucraina înregistrează un număr mare de cazuri de rujeolă, există riscul ca și Republica Moldova să se confrunte cu un val de îmbolnăviri, notează ipn.md.

„În cazul COVID -19 o persoană poate infecta o altă persoană sau cel mult alte trei persoane, în cazul rujeolei vorbim de o contagiozitate mult mai înaltă, când o persoană poate infecta alte 18 persoane. Virusul se transmite la distanțe mult mai mari, de până la 20 de metri. Cei mai vulnerabili sunt cei nevaccinați, aici ne referim nu doar la copii, dar și la adulți. Vaccinarea împotriva rujeolei începe la vârsta de 12 luni, dar avem cazuri de îmbolnăvire la copiii de 8-9 luni, ceea ce este îngrijorător. În Republica Moldova, în prezent, rata vaccinării s-a redus comparativ cu perioada pre-pandemică, când aveam o rată de vaccinare de 95%”, a spus Angela Paraschiv.

La începutul anului 2024, Republica Moldova a înregistrat primul caz de rujeola la un copil de 8 ani din Orhei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Pe parcursul anilor 2021 și 2022, nu au fost înregistrate cazuri de rujeolă, iar în 2023, au fost confirmate trei cazuri.

#copii #rujeola #vaccin

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.