După ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională legea prin care a fost modificată activitatea Autorității Naționale de Integritate, la inițiativa deputaților PSRM și a celor de la Platforma „Pentru Moldova”, reprezentanții instituției au emis un comunicat de presă.

În nota informativă, ANI declară că salută decizia CC.

„ANI salută decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională Legea 244/2020. Instituția noastră apreciază această decizie ca fiind una corectă și imparţială. Considerăm că prin votarea acestei legi s-a dorit în mod voalat de a limita și îngrădi activitatea inspectorilor de integritate, în contextul în care aceștia au dat dovadă de curaj, atunci când au emis constatări și rezultate pe primele dosare pe avere de rezonanță. Apreciem implicarea autorului sesizării în adresa Curții Constituționale, având în vedere că instituția noastră nu îi revine o asemenea competență. Vom continua să realizăm misiunea noastră cu respectarea cadrului legal și nu vom admite nicio ingerință în activitate pentru a nu dezamăgi așteptările societăţii”

Amintim că, astăzi, magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională legea prin care a fost modificată activitatea Autorității Naționale de Integritate în luna decembrie, anul trecut, la inițiativa deputaților PSRM și a celor de la Platforma „Pentru Moldova”.

Anterior, prin acele modificări s-a adoptat reducerea termenului în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale, de la trei ani la un an. De asemenea, conform documentului, persoana a cărei proprietate este verificată va putea contesta rezultatele verificării în instanță, lucru care practic a paralizat activitatea ANI.

În decembrie, reprezentanții ANI au prezentat avizul negativ asupra proiectului și au atenționat că modificările vor afecta grav unele proceduri de control, însă modificările au fost totuși aprobate de majoritatea parlamentară de atunci.

#ANI #CC #modificari #parlament

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.