Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către un fost primar al localității Băcioi, municipiul Chișinău și parimarul satului Bălăbănești din raionul Criuleni.

Fostul primar de Băcioi a admis un conflict de interese cu tatăl său, care deține calitatea de consilier local. În timp ce se afla în exercitarea mandatului de demnitate publică, în anul 2015 a semnat în favoarea tatălui său patru titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care au fost aprobate printr-o decizie a Consiliului local. Deși, aceste acte au fost aprobate de Consiliul local, odată ajunse pe masa primarului, acesta ar fi trebuit să se abțină de la semnătură și să declare situația de conflict de interese apărut în raport cu tatăl său până la recepționarea unei soluții din partea inspectorului de integritate. Această încălcare a fost săvârșită în baza legislației anterioare anului 2016, astfel că în privința fostului primar nu se vor aplica interdicții, doar se constată încălcarea printr-un act de constatare.

În cazul primarului satului Bălăbănești din raionul Criuleni, care s-a aflat în conflict de interese cu soția și ginerele, inspectorul de integritate va aplica o sancțiune pentru nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese cu aceste persoane apropiate.

Acțiunile primarului au avut loc în anul 2020, când a examinat anumite cereri depuse de către soția sa și o firmă gestionată de ginerele său. În raport cu soția, primarul a prelungit contractul individual de muncă pentru o perioadă nedeterminată în calitate de contabil. Soția primarului a fost angajată în calitate de contabil în anul 2015 pentru o perioadă determinată. De menționat că, alesul local a obținut mandatul în rezultatul alegerilor locale din anul 2019.

În privința ginerelui, primarul a soluționat cererile firmei administrată de către acesta, care are o activitate în domeniul agriculturii. Documentele încheiate vizau cereri cu privire la calcularea unor pagube înregistrate în august 2020, certificatele de confirmare privind deținerea și prelucrarea unor suprafețe de teren și actul de constatare a pagubelor. Firma respectivă a depus ulterior aceste acte către Agenția de Intervenții și Plăți în Agrucultură pentru obținerea unor ajutoare financiare privind compesarea pierderilor suportate.

Nici în acest caz, subiectul nu s-a abținut de la luarea încheierea actelor și nici nu a declarat la ANI conflictele de interese cu rudele sale. Respectiv, se va alege cu o sancțiune conform Codului Contravențional ar Republicii Moldova.

#Bacioi #conflict de interese #Criuleni #primar

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.