Vremea caniculară din această perioadă poate afecta grav sănătatea animalelor din ferme și gospodării. Pentru a preveni stresul termic în rândul viețuitoarelor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vine cu recomandări către deținătorii de animale.

Măsuri obligatorii pe care trebuie să le ia fermierii în perioada caniculară:

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să le protejeze de acțiunea directă a razelor ultraviolete nocive.
Asigurarea unor cantități suficiente de apă și furaje, corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ (în funcție de specie, talie și stare fiziologică), cât și calitativ (prospețime, valoare energetică, etc.).
Asigurarea stocurilor necesare de apă și furaje.
Asigurarea echipamentelor de adăpare, furajare și a sistemelor de ventilație, inclusiv a echipamentelor de rezervă.
Animalele de tracțiune sau cele folosite pentru alte activități de povară nu vor fi exploatate, în special în intervalul orar 12:00–18:00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depășește 25ºC.
În cazul apariției unor modificări suspecte ale stării de sănătate a animalelor sau a unor modificări comportamentale, proprietarii au obligația să anunțe de urgență medicul veterinar responsabil de supravegherea sanitară din regiune.

Cel mai mare pericol pentru animale pe timp de caniculă este lipsa apei, care poate duce rapid la deshidratare, suferință și, în cazuri grave, la deces. Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), cele mai expuse riscului de deshidratare sunt animalele tinere, animalele care alăptează, precum și cele hrănite preponderent cu furaje uscate.

Dacă aveți disponibilă o sursă limitată de apă potabilă, ține-ți cont de nevoile zilnice ale unui animal, în funcție de specie, talie, rasă şi stare fiziologic, după cum urmează: vaci – lapte 38 – 52 litri; bovine 38 litri; cai 20 – 45 litri; porci 4 – 11,5 litri; ovine 6 litri; păsări – curte 0,5 litri. Aceste cifre variază în funcție de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

„Toți deținătorii de animale au obligația să asigure, cel puțin, standardele minime privind bunăstarea animalelor din proprietate. Fermierii se vor asigura că efectivele de animale sunt protejate împotriva razelor ultraviolete severe şi că hrana şi apa sunt disponibile. În cazul în care animalele sunt ţinute afară, și nu există umbrare, precum şi jgheaburi de apă potabilă, trebuie administrată apa manual în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare”, transmite ANSA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că până marți, 8 iulie, meteorologii au emis cod galben și portocaliu de caniculă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Temperatura maximă a aerului va atinge valori de la +33°C până la +38°C.

#animale #ANSA #canicula #recomandări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.