Republica Moldova și Suedia ar urma să-și revadă agenda bilaterală, astfel încât să ajute țara noastră la înfăptuirea combaterea corupției și reformarea justiției, consolidarea instituțiilor de stat și digitalizarea serviciilor publice. Asemenea discuții a purtat astăzi, președinta țării, Maia Sandu, cu ministra Afacerilor Externe a Suediei, președinta în exercițiu al OSCE, Ann Linde, aflată într-o vizită de lucru la Chișinău.

„Am salutat-o astăzi, la Chișinău, pe doamna Ann Linde, ministra Afacerilor Externe a Suediei, Președintele în Exercițiu al OSCE, care se află într-o vizită de lucru în țara noastră. Am discutat despre evoluțiile din dosarul transnistrean, inclusiv situația pandemică din regiune și problemele ce țin de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Am vorbit și despre pregătirile pentru relansarea, în această toamnă, a procesului de negocieri în format 5+2. Am confirmat determinarea noastră de a găsi soluții pașnice pentru apropierea celor două maluri, prin politici coerente de reintegrare, ce urmăresc consolidarea statului Republica Moldova”, a anunțat Maia Sandu.

Totodată, Maia Sandu a precizat că a purtat discuții cu oficiala străină și pe subiecte ce țin de înfăptuirea reformelor asumate de către actuala guvernare.

„Am vorbit cu doamna ministră Linde și despre relațiile bilaterale între Moldova și Suedia. Am discutat agenda noastră de reforme, axată pe combaterea corupției și reformarea justiției, consolidarea instituțiilor de stat și digitalizarea serviciilor publice, relansarea economică și dezvoltarea locală. Sunt priorități pentru care avem nevoie de sprijin larg. Suedia este unul dintre cei mai importanți parteneri de dezvoltare ai țării noastre – am discutat, în acest context, despre perspectivele cooperării pentru următorii ani. Am mulțumit totodată Suediei pentru sprijinirea parcursului nostru european, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic”, a conchis șefa statului.

Amintim că, Ann Linde, a întreprins astăzi o vizită de lucru în țara și a avut mai multe întrevederi cu oficiali precum Maia Sandu, Nicu Popescu, Natalia Gavrilița.

#Ann Linde #Maia Sandu #Președinție

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.