Copiii născuți după 2025 vor fi expuși, pe parcursul vieții, la încă trei ani de condiții meteorologice extrem de favorabile incendiilor, în scenariul politicilor climatice actuale. În regiunea mediteraneană, diferența dintre generații ar putea ajunge la cinci ani, pe fondul intensificării încălzirii globale, anunță The Guardian, transmite Digi24.
Un studiu arată că bebelușii europeni se vor confrunta cu condiții meteorologice extreme favorabile incendiilor de aproape două ori mai mult decât străbunicii lor, dacă măsurile de combatere a schimbărilor climatice nu vor fi intensificate rapid. C
ercetătorii au constatat că, în contextul politicilor actuale, încălzirea globală va expune un copil născut în Europa în 2025 la trei ani în plus de condiții meteorologice extrem de favorabile incendiilor pe parcursul vieții sale, comparativ cu o persoană născută în 1950.
Numărul de zile cu cele mai severe condiții, în care incendiile ard mai intens și se răspândesc pe suprafețe mai mari, va crește cel mai rapid în regiunea mediteraneană.
Acolo, generația Beta – cohorta demografică a celor născuți începând cu 2025 – va fi expusă pe parcursul vieții la încă cinci ani de condiții meteorologice extreme favorabile incendiilor, comparativ cu generația baby-boom, născută în cele două decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Condițiile de căldură, uscăciune și vânt puternic, care au permis ca focurile de mici dimensiuni să se transforme în incendii devastatoare, au fost agravate de un secol și jumătate de poluare provocată de combustibilii fosili și de distrugerea pe scară largă a naturii, care au contribuit la încălzirea planetei cu 1,4°C.
În Europa, unde încălzirea s-a produs de aproximativ două ori mai rapid decât media globală, înrăutățirea condițiilor meteorologice a alimentat tot mai multe incendii de amploare, care au copleșit autoritățile.
Rosa Pietroiusti, cercetătoare în domeniul climei la Vrije Universiteit Brussel și autoare principală a studiului, a afirmat că condițiile meteorologice severe favorabile incendiilor reprezintă o „condiție necesară, dar nu suficientă” pentru apariția incendiilor extreme care au devastat anumite regiuni ale Europei în această vară.
„Condițiile meteorologice sunt un element important al riscului de incendiu – posibilitatea ca acel incendiu să se producă, să fie extrem de distructiv și dificil de controlat și să se răspândească foarte rapid”, a declarat cercetătoarea.
Cercetătorii au combinat date demografice cu rezultatele unor modele climatice globale și au calculat numărul de zile în care condițiile meteorologice favorabile incendiilor au fost mai severe decât în cele mai grave 5% dintre zilele înregistrate în regiunea respectivă în perioada de referință 1985-2014.
Aceștia au luat în considerare 21 de scenarii care au condus la o încălzire globală cuprinsă între 1,5°C și 3,5°C până la sfârșitul secolului, un spectru care acoperă, în linii mari, scenariile de evoluție climatică de la cele mai optimiste la cele mai pesimiste dintre cele considerate probabile.
Ei au constatat că, în condițiile politicilor actuale, care vor duce la o încălzire de 2,6°C, copiii născuți astăzi se pot aștepta să fie expuși cu 84% mai mult la condiții meteorologice extreme favorabile incendiilor decât cei născuți în 1950. Cercetătorii au atribuit 86% din această creștere schimbărilor climatice și 14% creșterii speranței de viață.
Dacă încălzirea de la sfârșitul secolului va fi limitată la 1,5°C – un obiectiv care, potrivit cercetătorilor, va fi probabil depășit în doar câțiva ani – copiii născuți în 2025 s-ar confrunta cu o perioadă cu 1,3 ani mai scurtă de condiții meteorologice extreme favorabile incendiilor decât în scenariul politicilor actuale, potrivit studiului.
Raúl Cordero, climatolog la Universitatea din Groningen, care nu a participat la cercetare, a declarat că studiul evidențiază „nedreptatea inerentă între generații” generată de criza climatică.
„Cu doar o lună în urmă, locuitorii din Europa Centrală s-au confruntat cu condiții meteorologice propice incendiilor, pe care părinții sau bunicii lor nu le-au cunoscut niciodată. Din păcate, aceste condiții s-au concretizat în incendii de proporții fără precedent în Belgia și vestul Germaniei”, a declarat Cordero, ale cărui rude s-au numărat printre miile de persoane care și-au părăsit locuințele în Germania în luna august.
„Un incendiu de neoprit care cuprinde un oraș? O astfel de urgență ar fi fost de neimaginat pentru germanii din generațiile mai în vârstă”, a adăugat climatologul.
În sudul Europei, numărul incendiilor și suprafața arsă au scăzut de-a lungul deceniilor, pe măsură ce autoritățile au devenit mai eficiente în combaterea acestora, potrivit unui studiu la care Cordero a fost coautor în iulie.
În ultimii ani, însă, tendința s-a inversat. Pe lângă vremea mai caldă și mai uscată, combaterea agresivă a incendiilor – care a împiedicat chiar și incendiile de intensitate redusă – a dus la acumularea de vegetație inflamabilă, care a alimentat incendii violente în anii în care condițiile climatice au fost favorabile.
Valuri de căldură neîntrerupte și seceta extinsă au afectat Europa în această vară și au dus la incendii de pădure de amploare în Franța, Spania, Italia și în mai multe alte țări. În întreaga Uniune Europeană, severitatea condițiilor meteorologice favorabile incendiilor a atins niveluri record în acest an, în timp ce suprafața arsă se îndreaptă către al treilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de nouă ori, pe măsură ce țările au mobilizat avioane și echipaje de stingere a incendiilor pentru a veni în sprijinul statelor vecine copleșite de amploarea incendiilor.
În discursul său anual privind starea Uniunii, susținut miercuri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a adus un omagiu unui pilot-pompier danez care a murit alături de un coleg în Grecia luna trecută și a anunțat planuri pentru crearea unei flote europene de stingere a incendiilor.
„Sunt foarte mândră de reacția Europei, de mijloacele noastre europene care zboară pe tot continentul”, a declarat von der Leyen. „Dar, în mod evident, trebuie să gândim la scară mai mare și să învățăm mai repede”, a adăugat președinta Comisiei Europene.
