Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se întrunește luni pentru a stabili dacă se majorează prețurile la energie electrică. Pe pagina instituției au fost publicate proiectele în acest sens, iar documentele indică majorări substanțial.

Actualmente clienții Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. plătesc 114 bani/KwH dacă sunt conectați la rețelele de distribuție de înaltă tensiune, 125 – cele de tensiune medie și 151 – de tensiune joasă. Proiectul publicat de ANRE prevede că tarifele se vor majora până la 173, 186 și 217 bani/KwH. P

Pe de altă parte, dacă acum clienții Premier Energy Distribution achită între doi și 3 și 59 de bani/KwH, în funcție de rețeaua de tensiune, în cazul modificărilor tarifelor se prevede majorarea prețului doar pentru cei care sunt conectați la rețelele de distribuție de medie tensiune medie, de la 12 la 16 bani/KwH și înaltă – de la 2 la 3 bani/KwH.

În cazul clienților Red Nord, costul curentului ar putea scădea. Conform ANRE, dacă actualmente cei conectați la rețele de tensiune medie scot din buzunar 28 de bani/KwH, iar cei care sunt conectați la rețele de tensiune joasă – 89 de bani/KwH, în cazul aprobării hotărârii tariful va scădea la 16 și 76 de bani/KwH.

În cazul S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord”, proiectul prevede că tariful ar putea ajunge de la 143 bani/KwH pentru clienții conectați la rețele de tensiune medie și 204 bani/KwH pentru cei care sunt conectați la rețele de distribuție de tensiune joasă, la 190 și 251 de bani/KwH.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, vicipremierul Andrei Spînu anunța că tarifele vor crește începând cu 1 aprilie. Atunci oficialul declara că „nu va fi o creștere foarte mare”, precizând că din cauza războiului din Ucraina, centrala de la Ciucurgan, care asigură 80% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, refuză prelungirea contractului cu mai multe decât o lună.

#ANRE #cresterea preturilor #energie electrica #majorari #tarife

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.