De la începutul acestui an, în Moldova au fost înregistrate 11 cazuri de intoxicații cu ciuperci, 14 persoane au fost afectate, dintre care 2 copii. Datele au fot prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), care a lansat, azi, campania de prevenire a intoxicațiilor cu ciupercile.

Cauzele principale care au generat apariția intoxicațiilor au fost colectarea în locuri neautorizate. În acesst context, ANSP precizează că mergând la cules ciuperci, mulți dintre cetățeni se bazează pe informații false precum:

ciupercile atacate de către limacși sau de către insecte nu sunt toxice;
schimbarea culorii unei secțiuni executate în corpul de fructificație al ciupercii poate indica toxicitatea ei;
la contactul dintre o ciupercă otrăvitoare și un obiect de argint (de obicei un tacâm), aceasta din urmă se înnegrește;
dacă se gătesc sau se țin ciupercile în oțet, acestea își pierd toxicitatea;
prin aruncarea apei în care s-au ținut ori gătit ciupercile, se micșorează toxicitatea acestora;
înnegrirea cepei sau a usturoiului în timpul fierberii ciupercilor indică toxicitatea;
colorația vie a unei ciuperci indică toxicitatea ei.

Pentru a evita intoxicațiile, medicii ne recomandă să consumăm doar ciupercile cumpărate în locuri autorizate; să evităm procurarea ciupercilor de la persoanele neautorizate, care le comercializează în preajma traseelor auto. Totodată, nu este recomandat ca bucatele cu ciuperci să fie păstrate mai mult de 24 de ore, iar ciupercile comestibile trebuie preparate bine, minim 30 de minute.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, în perioada culegerii sezoniere a ciupercilor, în Moldova au fost înregistrate 143 de cazuri de intoxicație cu ciuperci otrăvitoare cu afectarea a 180 de persoane, dintre care 41 au fost copii cu vârste de până la 17 ani.

#intoxicatie ciuperci simptome #intoxicatii ciuperci recomandari #intoxicatii cu ciuperci

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.