Anual, pe 10 octombrie este marcată Ziua mondială a sănătății mintale. Potrivit reprezentanților Agenției Naționale Pentru Sănătate Publică (ANSP), campania din anul curent, cu genericul „Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă” este dedicată susținerii sănătății mintale la locul de muncă, făcându-l un loc mai sănătos, mai ales că angajații își petrec 60% din timp la locul de muncă.

S-a estimat că, la nivel global, 15% dintre adulții în vârstă aptă de muncă suferă de o tulburare mintală, inclusiv, peste 300 de milioane de oameni suferă de anxietate și circa 280 de milioane de oameni – de depresie.

ANSP precizează că în Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă (18 – 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1,7% dintre respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care s-au adresat după ajutor, doar 55% au primit tratamentul necesar.

„Potrivit statisticilor naționale se observă o creștere a afecțiunilor psihice, astfel incidența prin maladii psihice, în anul 2023, a fost de 254,9 cazuri la 100 mii de locuitori, comparativ cu anul 2022, când s-au înregistrat 219,0 cazuri la 100 mii locuitori”, se arată în comunicatul emis de ANSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit specialiștilor, pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, munca decentă poate contribui la recuperare și incluziune, la îmbunătățirea încrederii și la funcționarea socială.

Munca decentă susține sănătatea mintală bună, oferind:

un mijloc de trai;
un sentiment de încredere, scop și realizare;
oportunitate pentru relații pozitive și incluziune într-o comunitate;
platformă pentru rutine structurate și multe alte beneficii.

#afectiuni psihice #ANSP #Moldova #pacienti #riscuri #sanatate mintala

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.