Investigația despre antenele de pe clădirea ambasadei Rusiei au devenit motiv de convocare a șefului misiunii diplomatice. Oleg Vasnețov urmează să ajungă pe covor la Ministerul de Externe de la Chișinău.
Diplomația din Moldova a calificat acțiunile de spionaj pe teritoriul țării noastre drept „absolut inacceptabile”. MAEIE precizează că se află în „strânsă coordonare cu alte instituții, analizează natura și amploarea acestor acțiuni de spionaj, inclusiv activitatea persoanelor menționate în investigație, pentru a răspunde adecvat și prompt situației”.
„Considerăm absolut inacceptabile orice acțiuni de spionaj și ingerințe străine în afacerile interne ale Republicii Moldova, care reprezintă o sfidare directă la adresa suveranității și securității naționale a statului nostru. Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău va fi convocat la MAEIE pentru a oferi clarificări și explicații cu privire la situația creată. În funcție de dezvoltările ulterioare, autoritățile Republicii Moldova vor analiza mai multe opțiuni de reacție”, decalară Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului Nicu Popescu.
Luni seara, în presă au apărut informații despre un pretins centru de spionaj din sediul ambasadei ruse la Chișinău. Conform The Insider, în capitala Republicii Moldova, pe clădirea misiunii diplomatice a Rusiei, sunt mai multe antene decât pe cea de la Bruxelles, iar persoane asociate cu spionajul Kremlinului ar fi angajate în calitate de personal diplomatic.
Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.
Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco
„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.
Un model regional de răspuns la războiul informațional
În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:
Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale;
Fondul independent pentru mass-media, lansat cu o finanțare inițială de circa 4 milioane de euro, destinat sprijinirii jurnalismului liber și profesionist.
Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.
De la reacție la prevenție: arhitectura în patru niveluri
Planul propus de Ana Revenco definește o structură în patru niveluri interconectate:
Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.
Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive, fiind concepută pentru a bloca campaniile de dezinformare încă din fazele timpurii, înainte ca acestea să afecteze opinia publică.
Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital
Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice o prognoză a amenințărilor 2025, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și elevi. De asemenea, urmează a fi create canale directe de cooperare cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.
„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.
Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene
Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.
„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.
Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.
Mai multe informații despre strategiile elaborate de Centru pot fi consultate pe site-ul stratcom.md.
