Banca Naţionala a Elveţiei (Swiss National Bank) a raportat luni pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (echivalentul a 141,54 de miliarde de dolari) în 2022. Aceste sunt cele mai mari pierderi din istoria instituției înființate acum 115 ani, notează Reuters.

Pierderile au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Și aprecierea francului elveţian a exercitat un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. De asemenea, există circa 2 000 de investitori privaţi, care primesc dividende, dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020. Astfel, instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#Banca Nationala a Elvetiei #Elvetia #franc elvetian #pierderi

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, afirmă că Republica Moldova are nevoie de o armată formată din 8.500 de militari și 2.000 de angajați civili pentru a răspunde obiectivelor stabilite în strategiile de apărare ale țării. Potrivit ministrului, cifra a fost stabilită în urma unor analize și simulări privind necesitățile de apărare ale Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Podcast Militar”, difuzată de TVR Moldova.

Nosatîi a precizat că efectivul de 12.000 de militari, menționat în contextul evoluției Armatei Naționale, este documentat prin hotărâri ale Parlamentului și acte legislative.

„Sunt date documentate prin hotărâri de Parlament, prin legi pe care nu le-am inventat eu sau dumneavoastră. Sunt cifre care sunt în istoria țării noastre”, a declarat ministrul.

În același timp, Anatolie Nosatîi a subliniat că autoritățile nu își propun să atingă imediat efectivul de 8.500 de militari. Potrivit lui, dezvoltarea unei astfel de armate este un obiectiv pentru perioada până în anul 2035, în conformitate cu Strategia militară aprobată recent.

„Aceasta este o cifră care este rezultatul anumitor analize, jocurilor de război, inclusiv simulate prin diferite platforme cu ultimele soluții de inteligență artificială. Dar asta nu înseamnă că ne propunem să construim această armată anul viitor”, a explicat ministrul.

Nosatîi a vorbit și despre finanțarea sectorului de apărare, susținând că Republica Moldova are nu doar un efectiv redus al armatei raportat la numărul populației, ci și un nivel scăzut de finanțare din bugetul național.