Anti-record: Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat cele mai mari pierderi din ultimii 115 ani

Banca Naţionala a Elveţiei (Swiss National Bank) a raportat luni pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (echivalentul a 141,54 de miliarde de dolari) în 2022. Aceste sunt cele mai mari pierderi din istoria instituției înființate acum 115 ani, notează Reuters.

Pierderile au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Și aprecierea francului elveţian a exercitat un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. De asemenea, există circa 2 000 de investitori privaţi, care primesc dividende, dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020. Astfel, instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#Banca Nationala a Elvetiei #franc elvetian #pierderi #Elvetia

Ucraina i-a cerut marţi Comisiei Europene să nu prelungească dincolo de data de 5 iunie restricţiile temporare aplicate importurilor de patru produse agricole ucrainene în România, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria, invocând că această decizie a provocat „dificultăţi” sectorului agricol ucrainean, relatează AGERPRES.

Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia, în februarie anul trecut, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene, inclusiv cereale şi alte produse alimentare.

În acest timp, mar cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin „coridoarele de solidaritate” au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Toate acestea au distorsionat pieţele ţărilor est-europene şi le-au provocat agricultorilor din aceste ţări pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.

Prin urmare, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis temporar importurile unor produse agroalimentare ucrainene, în special cereale, decizie în urma căreia Comisia Europeană a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un acord cu aceste patru ţări, plus România, pentru ca ele să garanteze tranzitul cerealelor ucrainene, în schimbul unor „măsuri excepţionale de salvgardare” aplicate pentru patru produse agricole ucrainene, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui.

Ucraina se declară acum împotriva prelungirii acestui acord dincolo de data de 5 iunie.

#cereale Ucraina #cereale UE #export cereale