Modificările propuse la Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, deja votate în prima lectură fără consultarea Uniunii Avocaților, prin simpla punere în fața faptului împlinit, potrivit anticoruptie.md, par să urmărească două obiective principale:

– Accederea în profesia de avocat a liderilor unor ONG-uri reformatoare, care nu reușesc, în mod repetat, să promoveze examenele organizate de Uniunea Avocaților;

– Protejarea membrilor acelor ONG-uri, avocați, deveniți membri ai CSM, de proceduri de etică desfășurate în cadrul Uniunii Avocaților, cu implicarea Consiliului Uniunii și a Comisiei pentru Etică și Disciplină.

1. DE CE SE VREA IMPLICAREA MINISTERULUI JUSTIȚIEI ÎN ORGANIZAREA EXAMENELOR DE ADMITERE ÎN AVOCATURĂ?

În ianuarie 2024, președintele unui ONG care reformează justiția și procuratura de aproape 15 ani nu a promovat, din nou, examenul de admitere în profesia de avocat.

Pentru a evita astfel de situații neplăcute, se propune ca examenele de admitere să fie organizate sub controlul și cu participarea Ministerului Justiției – chiar dacă profesia de avocat nu presupune exercitarea unor împuterniciri de stat.

Anterior, fostul președinte al aceluiași ONG a picat mai multe concursuri – de la Consiliul CNI, la Procuratura Generală și CtEDO. Situația s-a schimbat abia când au fost modificate regulile de accedere la Curtea Supremă de Justiție, cu și prin cumnatul, finii și colegii de ONG.

Acum, pare că a venit rândul actualului lider de ONG să fie ajutat prin lege, astfel încât să devină, în sfârșit, avocat – cu sprijinul prietenilor de la minister.

2. DE CE SE PROPUNE ADUCEREA MINISTERULUI JUSTIȚIEI ÎN CONSILIUL ȘI COMISIA DE ETICĂ A UNIUNII AVOCAȚILOR?

Pe 18 aprilie 2025, Consiliul Uniunii Avocaților a constatat starea de incompatibilitate a avocatului Ion Guzun, membru al CSM, între exercitarea profesiei de avocat și deținerea unei funcții de demnitate publică.

Ca urmare, fosta judecătoare CSJ Mariana Ursachi a sesizat Consiliul și Comisia de Etică, cerând sancționarea lui Guzun, invocând nu doar incompatibilitatea, ci și grave abateri de etică profesională. A menționat declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, despre interferențele lui Guzun în activitatea PA: ar fi solicitat un dosar penal pe numele Ursachi, promițând în schimb voturi în CSM pentru începerea urmăririi penale, odată cu numirea tuturor membrilor CSM de către Parlament.

Sesizarea viza și alți doi avocați-membri CSM, inclusiv Alexandru Postică, care și-a suspendat și reluat statutul de avocat în mod repetat, după accederea în CSM. După constatarea incompatibilității lui Guzun, și-a suspendat din nou calitatea de avocat, după o perioadă lungă de cumul al celor două funcții.

Pe 23 mai 2025, Consiliul Uniunii Avocaților a examinat sesizarea privind Alexandru Postică.

În ședință, Postică a susținut că nu ocupă o funcție de demnitate publică în CSM, pentru că este „full-time” avocat și doar cumulează această funcție în CSM. A afirmat că președintele CSM, Sergiu Caraman, refuză să-i elibereze o scrisoare de recunoaștere a statutului de demnitate publică, necesară pentru justificarea suspendării.

Rezultatul? În relația cu CSM, Postică susține că are o funcție de demnitate publică, pentru care ar avea dreptul inclusiv la sporuri. În relația cu Uniunea Avocaților, pretinde contrariul – că nu deține o astfel de funcție și că poate fi simultan avocat și membru al CSM. Cu toate acestea, și-a suspendat din nou statutul de avocat imediat după constatarea incompatibilității lui Guzun.

Mai mult, a cerut membrilor Consiliului să nu se grăbească și să aștepte modificarea legii, astfel încât exercitarea avocaturii să nu mai fie incompatibilă cu funcția de membru al CSM. A primit mai multe contraargumente.

Aceasta a fost o demonstrație perfectă a modului în care raționamentul modificării unei legi poate fi redus la confortul personal al unor persoane profund convinse că au dreptul la acest confort.

3. CÂTEVA CONCLUZII

– Implicarea Ministerului Justiției în organizarea examenelor de admitere și în structurile de etică ale Uniunii Avocaților înseamnă subordonarea indirectă a profesiei de avocat față de autoritatea politică și slăbirea independenței Uniunii Avocaților.

– Atât au mai luptat ONG-urile să scoată Ministerul Justiției din CSM, în numele „independenței autoguvernării judecătorești”, încât acum, de dragul unui CSM independent de acest minister – îl bagă direct în procesele de autoguvernanță ale avocaților. Urmând aceeași logică, Ministerul Justiției ar trebui urgent readus în CSM, CSP și INJ. De dragul coerenței.

– La liceu – salvați de clopoțel, la CSM – salvați de minister.

– Etica după ureche, avocatura la partid…

#avocati #greva #modificari #parlament

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.