Modificările propuse la Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, deja votate în prima lectură fără consultarea Uniunii Avocaților, prin simpla punere în fața faptului împlinit, potrivit anticoruptie.md, par să urmărească două obiective principale:

– Accederea în profesia de avocat a liderilor unor ONG-uri reformatoare, care nu reușesc, în mod repetat, să promoveze examenele organizate de Uniunea Avocaților;

– Protejarea membrilor acelor ONG-uri, avocați, deveniți membri ai CSM, de proceduri de etică desfășurate în cadrul Uniunii Avocaților, cu implicarea Consiliului Uniunii și a Comisiei pentru Etică și Disciplină.

1. DE CE SE VREA IMPLICAREA MINISTERULUI JUSTIȚIEI ÎN ORGANIZAREA EXAMENELOR DE ADMITERE ÎN AVOCATURĂ?

În ianuarie 2024, președintele unui ONG care reformează justiția și procuratura de aproape 15 ani nu a promovat, din nou, examenul de admitere în profesia de avocat.

Pentru a evita astfel de situații neplăcute, se propune ca examenele de admitere să fie organizate sub controlul și cu participarea Ministerului Justiției – chiar dacă profesia de avocat nu presupune exercitarea unor împuterniciri de stat.

Anterior, fostul președinte al aceluiași ONG a picat mai multe concursuri – de la Consiliul CNI, la Procuratura Generală și CtEDO. Situația s-a schimbat abia când au fost modificate regulile de accedere la Curtea Supremă de Justiție, cu și prin cumnatul, finii și colegii de ONG.

Acum, pare că a venit rândul actualului lider de ONG să fie ajutat prin lege, astfel încât să devină, în sfârșit, avocat – cu sprijinul prietenilor de la minister.

2. DE CE SE PROPUNE ADUCEREA MINISTERULUI JUSTIȚIEI ÎN CONSILIUL ȘI COMISIA DE ETICĂ A UNIUNII AVOCAȚILOR?

Pe 18 aprilie 2025, Consiliul Uniunii Avocaților a constatat starea de incompatibilitate a avocatului Ion Guzun, membru al CSM, între exercitarea profesiei de avocat și deținerea unei funcții de demnitate publică.

Ca urmare, fosta judecătoare CSJ Mariana Ursachi a sesizat Consiliul și Comisia de Etică, cerând sancționarea lui Guzun, invocând nu doar incompatibilitatea, ci și grave abateri de etică profesională. A menționat declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, despre interferențele lui Guzun în activitatea PA: ar fi solicitat un dosar penal pe numele Ursachi, promițând în schimb voturi în CSM pentru începerea urmăririi penale, odată cu numirea tuturor membrilor CSM de către Parlament.

Sesizarea viza și alți doi avocați-membri CSM, inclusiv Alexandru Postică, care și-a suspendat și reluat statutul de avocat în mod repetat, după accederea în CSM. După constatarea incompatibilității lui Guzun, și-a suspendat din nou calitatea de avocat, după o perioadă lungă de cumul al celor două funcții.

Pe 23 mai 2025, Consiliul Uniunii Avocaților a examinat sesizarea privind Alexandru Postică.

În ședință, Postică a susținut că nu ocupă o funcție de demnitate publică în CSM, pentru că este „full-time” avocat și doar cumulează această funcție în CSM. A afirmat că președintele CSM, Sergiu Caraman, refuză să-i elibereze o scrisoare de recunoaștere a statutului de demnitate publică, necesară pentru justificarea suspendării.

Rezultatul? În relația cu CSM, Postică susține că are o funcție de demnitate publică, pentru care ar avea dreptul inclusiv la sporuri. În relația cu Uniunea Avocaților, pretinde contrariul – că nu deține o astfel de funcție și că poate fi simultan avocat și membru al CSM. Cu toate acestea, și-a suspendat din nou statutul de avocat imediat după constatarea incompatibilității lui Guzun.

Mai mult, a cerut membrilor Consiliului să nu se grăbească și să aștepte modificarea legii, astfel încât exercitarea avocaturii să nu mai fie incompatibilă cu funcția de membru al CSM. A primit mai multe contraargumente.

Aceasta a fost o demonstrație perfectă a modului în care raționamentul modificării unei legi poate fi redus la confortul personal al unor persoane profund convinse că au dreptul la acest confort.

3. CÂTEVA CONCLUZII

– Implicarea Ministerului Justiției în organizarea examenelor de admitere și în structurile de etică ale Uniunii Avocaților înseamnă subordonarea indirectă a profesiei de avocat față de autoritatea politică și slăbirea independenței Uniunii Avocaților.

– Atât au mai luptat ONG-urile să scoată Ministerul Justiției din CSM, în numele „independenței autoguvernării judecătorești”, încât acum, de dragul unui CSM independent de acest minister – îl bagă direct în procesele de autoguvernanță ale avocaților. Urmând aceeași logică, Ministerul Justiției ar trebui urgent readus în CSM, CSP și INJ. De dragul coerenței.

– La liceu – salvați de clopoțel, la CSM – salvați de minister.

– Etica după ureche, avocatura la partid…

#avocati #greva #modificari #parlament

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.