Următoarea extindere a Uniunii Europene către Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest este esențială pentru consolidarea Uniunii ca actor geopolitic. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul ceremoniei de preluare a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, desfășurată în capitala Ciprului, transmite TVR Moldova.

Cipru a preluat oficial Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, într-un context marcat de războiul din Ucraina, negocierile de extindere și discuțiile privind viitorul buget al Uniunii. Ceremonia a avut loc la Nicosia, unde a reunit lideri europeni și șefi de stat, printre care președinta Maia Sandu și președintele Volodimir Zelenski.

În mesajele transmise la ceremonia oficială, liderii europeni au subliniat că extinderea UE rămâne o prioritate strategică, esențială pentru consolidarea rolului său geopolitic.

„Următoarea extindere, către Ucraina, R. Moldova și Balcanii de Vest, este esențială pentru consolidarea uniunii noastre ca actor geopolitic. Pentru ca extinderea să devină realitate, trebuie să acționăm simultan pe două fronturi. În primul rând, trebuie să continuăm reformele în țările candidate. În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru a primi noi membri”, a declarat Costa.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul instituțiilor europene pentru parcursul european al Republicii Moldova şi Ucrainei. Oficialul a subliniat că extinderea trebuie susținută de o Uniune mai competitivă și mai rezilientă.

„Și noi vom continua, așa cum am auzit de la prietenul meu Antonio, să promovăm calea Ucrainei și a R. Moldova către Uniunea Europeană, deoarece o Ucraină liberă și prosperă și o Moldovă unită și prosperă își au locul în Uniunea Europeană. Știm, de asemenea, că numai o uniune mai competitivă poate fi o uniune mai independentă”, a declarat șefa CE.

Potrivit sursei citate, în cadrul ceremoniei, Președinția cipriotă a anunțat că, pe durata mandatului său, va pune accent pe consolidarea securității europene, cooperarea în domeniul apărării și gestionarea migrației. De asemenea, prioritare vor fi creșterea competitivității economice, într-un context marcat de tranziția verde și digitală, precum și negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.

„Avem o viziune foarte clară și obiective foarte clare pentru următoarele șase luni, perioadă în care vom fi vocea celor 27 de state membre pentru a transpune în acțiuni viziunea și obiectivele strategice ale UE, pentru a contribui într-un mod pe deplin pozitiv ca intermediari onești, pentru a asigura coeziunea instituțională”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides.

Precizăm că, Ciprul deține pentru a doua oară președinția prin rotație a Consiliului, de această dată în cadrul unui trio de președinții împreună cu Polonia și Danemarca. Președinția Consiliului este asigurată, prin rotație, din șase în șase luni, de fiecare stat membru al UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa statului a discutat cu liderul ucrainean despre securitatea regională, eforturile internaționale de restabilire a unui pace durabilă în Europa, integrarea europeană și agenda noastră bilaterală.

La Nicosia, Sandu a discutat cu von der Leyen, Costa și Zelenski despre securitatea regională

#extindere #Moldova #Romania #Ucraina #UE

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.