Prim-ministra Natalia Gavrilița a avut astăzi o întrevedere cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în vizită oficială în Republica Moldova. În timpul discuțiilor, oficialul american și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Moldovei de a primi și ajuta refugiații ucraineni și a menționat că „Eforturile de coagulare de care a dat dovadă Guvernul și toate instituțiile statului în gestionarea fluxului de refugiați dar și ospitalitatea cetățenilor moldoveni din aceste zile sunt impresionante”.

La Chișinău, oficialul american a salutat decizia Republicii Moldova de a semna cererea de aderare la Uniunea Europeană.

„Exprimăm sprijinul SUA pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Istoria democrației și luptei cu corupția pe care o spune țara voastră întregi lumi este cu adevărat inspirațională, este o istorie de care omenirea avea foarte mare nevoie, exact în aceste vremuri tulburi ”, a spus Antony Blinken.

La rândul său, prim-ministra Natalia Gavrilița a cerut sprijinul comunității internaționale pentru buna gestionarea a fluxului masiv de refugiați ucraineni.

„Ne-am angajat ferm să ajutăm toate persoanele refugiate din Ucraina. Guvernul a pus în aplicare cea mai cuprinzătoare operațiune umanitară din istoria Republicii Moldova. Dar amploarea fluxului de oameni este o provocare și avem nevoie de asistența prietenilor și partenerilor noștri. Avem nevoie de această asistență rapid și prin instrumente flexibile”, a declarat șefa Guvernului.

Șefa Executivului a menționat că situația tensionată din regiune a provocat un val sporit de refugiați ucraineni, Republica Moldova fiind una din cele mai afectate țări ce confruntă această provocare. În prezent, în țara noastră se află peste 110 mii de refugiați din Ucraina, inclusiv 30 mii de copii. Dintre aceștia, cca 2200 de persoane au solicitat azil. În contextul creat, instituțiile statului au prioritatea majoră de a asigura gestionarea eficientă a fluxului de refugiați, inclusiv ordinea publică, dar și stabilitatea economică, financiară și energetică.

„Abia începem să înțelegem consecințele economice ale acestui război, cu rutele comerciale și lanțurile valorice perturbate. Am luat măsuri rapide pentru a asigura securitatea alimentară, pentru a schimba traseele de transport și pentru a reorienta comerțul, dar va trebui să facem mult mai mult pentru a asigura stabilitatea economică și financiară și bunăstarea cetățenilor noștri”, a declarat Natalia Gavrilița.

#Antony Blinken #independenta RM #Natalia Gavrilita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.