Turismul rural din Republica Moldova are nevoie de sprijinul autorităților pentru a îmbunătăți infrastructura locală, a dezvolta atracțiile turistice și a diversifica serviciile și ofertele pentru vizitatori. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au afirmat că odată cu retragerea din sector a unor parteneri de dezvoltare, statul ar trebui să dea dovadă acum de inițiativă pentru dezvoltarea sectorului.

Ion Ștefăniță, fondatorul proiectului Muzeul Țăranului, așteaptă mai multă implicare din partea Oficiul Național al Turismului. Potrivit lui, autoritatea de profil are sarcina să vină cu mai multe proiecte de susținere a antreprenorilor din sector.

„Avem nevoie de drumuri, indicatoare de direcționare, panouri informative și investiții. Acest lucru ar trebui să se facă prin comunicare între administrația publică locală și cea centrală pentru confortul băștinașilor și creșterea fluxului turistic. Când ai un proiect turistic în albia Nistrului ți se arată câteva articole și legi care interzic dezvoltarea acestei activități. Legea nu trebuie să fie restrictivă, dar să încurajeze business-ul la noi acasă”, a menționat Ion Ștefăniță.

Liliana Buzilă, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova, consideră că autoritățile trebuie să simplifice procedurile birocratice pentru a susține un sector turistic care și-a dovedit deja viabilitatea.

„Nu putem nega aportul Ministerului Culturii în colaborare cu autoritățile locale, mai ales în cazul Orheiului Vechi unde sunt organizate diferite spectacole de operă, jazz și alte activități care atrag turiști. Despre aceste evenimente se știe și în afara țării și avem turiști care vin special să le urmărească. Spre exemplu, la Festivalul Lupilor nu mai sunt locuri de cazare încă din luna ianuarie la nici o pensiune din regiune”, a afirmat Liliana Buzilă.

Turismul rural din Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări care frânează dezvoltarea durabilă a sectorului. Cercetările din domeniu evidențiază drept principale obstacole lipsa drumurilor de acces și a transportului public spre pensiuni, precum și rețelele învechite de canalizare și apă potabilă. Pe lângă acestea, antreprenorii se lovesc de birocrație excesivă și reglementări rigide, care descurajează inițiativa privată. Totodată, resursele financiare limitate și dependența de granturi externe reduc capacitatea de investiții și dezvoltare pe termen lung.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #dezvoltare #Moldova #RLIVE TV #turism

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.