Agenții economici ies din acest an secătuiți și derutați, iar populația mai săracă. Constatarea îi aparține economistului Viorel Gîrbu, care a remarcat că anul 2022 a fost dificil practic în toate domeniile: în agricultură – secetă, în industrie – dezechilibre regională și criză energetică. Acestora li s-a adăugat și criza inflaționistă, scăderea puterii de cumpărare, scrie IPN.

„Unde mai pui că nici autoritățile nu prea au știut ce să facă ca să susțină sectorul real, iar Banca Națională a Moldovei, pe deasupra, a mai și înrăutățit semnificativ politica monetară și a menținut un leu „puternic”, adică supraevaluat”, a declarat Viorel Gîrbu.

La finele trimestrului trei, se atestă o scădere de 4% a PIB-ului, cu șanse de a vedea o scădere mai pronunțată la final de an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așteptările pentru anul viitor nu sunt mai optimiste.

„Ne așteptăm la o tendință de depreciere a monedei naționale la început de an, asociată anului agricol rău și cheltuielilor aferente importului de resurse energetice”, menționează Viorel Gîrbu.

În 2023 economia, ar putea să-și revină puțin pe fundalul scăderii economice din anul curent, dar nu există speranțe că revenirea va fi una fermă.

„Dacă nu apar crize suplimentare, economia își va reveni încet, pe durata a 2-3 ani”, a conchis economistul.

#criza #economie #saracie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.