Agenții economici ies din acest an secătuiți și derutați, iar populația mai săracă. Constatarea îi aparține economistului Viorel Gîrbu, care a remarcat că anul 2022 a fost dificil practic în toate domeniile: în agricultură – secetă, în industrie – dezechilibre regională și criză energetică. Acestora li s-a adăugat și criza inflaționistă, scăderea puterii de cumpărare, scrie IPN.

„Unde mai pui că nici autoritățile nu prea au știut ce să facă ca să susțină sectorul real, iar Banca Națională a Moldovei, pe deasupra, a mai și înrăutățit semnificativ politica monetară și a menținut un leu „puternic”, adică supraevaluat”, a declarat Viorel Gîrbu.

La finele trimestrului trei, se atestă o scădere de 4% a PIB-ului, cu șanse de a vedea o scădere mai pronunțată la final de an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așteptările pentru anul viitor nu sunt mai optimiste.

„Ne așteptăm la o tendință de depreciere a monedei naționale la început de an, asociată anului agricol rău și cheltuielilor aferente importului de resurse energetice”, menționează Viorel Gîrbu.

În 2023 economia, ar putea să-și revină puțin pe fundalul scăderii economice din anul curent, dar nu există speranțe că revenirea va fi una fermă.

„Dacă nu apar crize suplimentare, economia își va reveni încet, pe durata a 2-3 ani”, a conchis economistul.

#criza #economie #saracie

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.