Oamenii de știință de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA au anunțat vineri, 12 ianuarie, că există o șansă de una din trei ca anul 2024 să fie mai fierbinte decât 2023, care a fost deja declarat cel mai călduros an din istorie. Concluziile lor au fost confirmate de cercetătorii din Uniunea Europeană, care au raportat că anul 2023 a înregistrat o temperatură medie cu 1,35 grade Celsius peste media perioadei preindustriale 1850-1900, marcând astfel un nou record de căldură, scrie Reuters.

NOAA a subliniat că cantitatea de căldură stocată la suprafața oceanelor a atins, de asemenea, un nivel record în anul precedent. Aceste schimbări semnificative au fost atribuite schimbărilor climatice generate de arderea combustibililor fosili, împreună cu fenomenul El Nino care a avut loc în jumătatea anului. El Nino, fenomen natural care determină încălzirea apelor de suprafață din estul Oceanului Pacific și creșterea temperaturilor globale, se așteaptă să persiste până în aprilie, crescând astfel probabilitatea ca 2024 să devină un alt an cu record de căldură.

Christopher Hewitt, șeful serviciilor climatice internaționale în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale, a subliniat incertitudinea asupra a ceea ce va aduce anul 2024 în materie de temperaturi.

„Întrebarea interesantă și deprimantă este ce se va întâmpla în 2024. Va fi mai cald decât în 2023? Nu știm încă.”, spune Christopher Hewitt.

NOAA a menționat că există o șansă de una din trei ca anul 2024 să fie mai cald decât 2023 și o probabilitate de 99% ca acesta să se claseze printre cei cinci ani cei mai călduroși înregistrati vreodată.

Cu toate acestea, impactul fenomenului El Nino, care atinge obișnuit apogeul în timpul iernii din emisfera nordică, poate să scadă și să treacă la condiții neutre sau la o fază La Nina, care în general determină temperaturi globale mai scăzute. Carlo Buontempo, directorul serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, a adăugat: „Dacă am face o tranziție către o fază La Nina… poate că anul 2024 nu va fi cel mai cald înregistrat vreodată.”

#2024 #căldură #clima #el nino

Prim-ministrul Vasile Tofan va efectua, în perioada 4–6 octombrie, o vizită de lucru la Bruxelles, unde va participa la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

În cadrul reuniunii vor fi discutate evoluțiile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, progresele în implementare a reformelor, precum și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. Pe agendă se află, de asemenea, cooperarea economică și sectorială dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Reuniunea Consiliului de Asociere va fi urmată de o conferință de presă.

Agenda Premierului include și întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner și Comisara europeană pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, Maria Luís Albuquerque.

Premierul Vasile Tofan se va întâlni, de asemenea, cu Directorul general al DG ENEST, Gert Jan Koopman, și cu Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever. Totodată, Șeful Executivului va participa la un eveniment public, dedicat Parcursului european al Republicii Moldova și va discuta cu reprezentanți ai mediului de afaceri belgian despre oportunitățile de cooperare economică și investiții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova își va desfășura cea de a 10-a reuniune luni, 5 octombrie, la Bruxelles. Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Reuniunea va oferi ocazia unui schimb de opinii privind procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, dialogul politic și reformele – în special în domeniul justiției, libertății și securității –, cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și cooperarea economică și alte tipuri de cooperare sectorială, cu accent pe energie și comerț. În cadrul unei sesiuni restrânse, părțile vor putea face schimb de opinii cu privire la provocările mondiale și regionale.

#aderare UE #Bruxelles #Vasile Tofan