Usturoiul nu are miros de trandafir, dar valoarea sa nutritivă este foarte mare încât nici nu-ți poți imagina.

Usturoiul conține substanțe azotate, potasiu, seleniu, calciu, magneziu, acid sulfuric și fosforic, vitaminele C, D, B, peste 400 de componente minerale diferite, inclusiv antioxidanți, care au nenumărate valori pentru sănătate.

Suntem obișnuiți să-l folosim în diferite feluri de bucate, să-l mâncăm așa cum este sau să-l punem în diferite măști de păr.

Apa de usturoi conține compuși sulfurici care se răspândesc în tot corpul odată ce au pătruns în sistemul digestiv și își exercită efectele biologice pe care le au. Unul dintre cei mai cunoscuți compuși sulfurici este alicina, pe care usturoiul îl eliberează de îndată ce a fost tocat, zdrobit sau mestecat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru prepararea apei de usturoi ai nevoie de doi căţei de usturoi și 400 ml de apă. Se poate adăuga o lingură de suc de lămâie (15 ml) și o lingură miere (21 g).

Usturoiul se toacă mărunt sau se zdrobește și se adaugă în apă. Indicat este ca apa să fie purificată în cazul în care aceasta a fost luată de la chiuvetă. Se lasă la macersat pentru 24 de ore și se adaugă sucul de lămâie şi îndulciţi cu miere de albine.

Apa de usturoi băută dimineața

Se recomandă ca apa cu ustuoi să fie băută dimineața. pe stomacul gol. Cercetătorii au demonstrat că usturoiul reduce riscul de răceală și gripă precum și severitatea simptomelor.

Consumată dimineața, apa de usturoi este una dintre cele mai bune surse naturale de germaniu si seleniu. Apa de usturoi băută dimineața combate și infecții mai agresive, precum cele cu streptococi, în caz de scarlatină sau difterie.

Apa de usturoi băută dimineața poate avea un efect asupra celulelor canceroase, pe care le distruge din faza incipientă, întărind bariera naturală de protecție a organismului. Substanțele active din apa de usturoi încurajează celulele sănătoase din corp să găsească intrușii și să-i distrugă.

Apa cu usturoi conține compuși precum alicină și alinază. Acestea ajută la stimularea sistemului imunitar. Cercetătorii mexicani au demonstrate că alicina și alinaza au un impact benefic asupra imunității, deoarece stimulează celulele macrofage și limfocitele. În plus, apa cu usturoi ține la distanță răcelile, gripa și infecțiile bacteriene, deoarece are proprietăți antibiotice și antimicrobiene.

În plus, apa cu usturoi conține antioxidanți care ajută protejarea organismului în fața efectelor nocive pe care le pot avea radicalii liberi asupra creierului. Astfel se reduce riscul apariției demenței sau a bolii Alzheimer.

#apa #Apa de usturoi #sistemul digestiv

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.