Meteorologii avertizează că scurgerea redusă a apei se va menține în perioada 8–14 august pe râurile Nistru și Prut, precum și pe majoritatea râurilor mici din Republica Moldova. Autoritățile solicită agenților economici și populației să utilizeze rațional resursele de apă.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe mai multe sectoare ale râurilor sunt în vigoare coduri galben, portocaliu și roșu din cauza nivelului scăzut al scurgerii apei, raportat la valorile medii lunare multianuale pentru luna august.

Pe râul Nistru, pe sectorul Naslavcea–Dubăsari este instituit cod galben, unde scurgerea apei constituie 30–40% din valorile normale pentru această perioadă. Pe sectorul Dubăsari–Tudora este valabil cod portocaliu, cu o scurgere de aproximativ 30%.

Pe râul Prut, cod portocaliu este în vigoare pe sectoarele Criva–Costești și Ungheni–Brânza, unde scurgerea apei este de 20–30% din valorile medii multianuale. Pe sectorul Costești–Ungheni este instituit cod galben, cu o scurgere de 30–40%.

Situația este dificilă și pe râurile mici. Cod galben este valabil pentru râurile Răut, Bâc și Lunga, unde scurgerea apei constituie 35–45% din valorile normale. Cod portocaliu este instituit pe râurile Căinar și Ichel, cu o scurgere de 20–30%.

Cel mai înalt nivel de avertizare, cod roșu, este menținut pe râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna, unde scurgerea apei este de 10% sau mai puțin din valorile medii lunare multianuale.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat recomandă utilizarea responsabilă a resurselor de apă pe durata perioadei cu debite reduse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #cod roșu #Nistru #nivel scăzut #Prut

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.