Statele Unite ale Americii, Albania, Franţa, Irlanda, Japonia şi Marea Britanie au cerut Coreei de Nord, într-o declaraţie comună, „să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare” după testarea unei rachete hipersonice săptămâna trecută.

„Solicităm Coreei de Nord să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare, să renunţe la programele de arme de distrugere în masă şi de rachete balistice şi să se angajeze într-un dialog constructiv în vederea obiectivului nostru comun de denuclearizare completă a peninsulei coreene”, a declarat ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield. „Aceste acţiuni cresc riscul de eroare şi escaladare şi constituie o ameninţare semnificativă la adresa stabilităţii regionale. Coreea de Nord este cea care trebuie să aleagă acum dialogul şi pacea, mai degrabă decât programul său de înarmare ilegal şi ameninţător”, a adăugat diplomata americană înaintea începerii reuniunii cu uşile închise a Consiliului de Securitate.

Potrivit estimărilor acesteia, „fiecare lansare de rachetă serveşte nu numai la promovarea propriilor capacităţi ale Coreei de Nord, ci şi la extinderea seriei de arme disponibile pentru export către clienţii săi şi traficanţii ilegali de arme din întreaga lume”.

Sesiunea Consiliului de Securitate a fost solicitată de cinci din cei 15 membri ai săi: SUA, Albania, Franţa, Regatul Unit şi Irlanda.

Diplomații mai spun că nu este de aşteptat adoptarea declaraţiei comună la finalul reuniunii, Rusia şi China având poziţii diferite faţă de Occident în privinţa dosarului nord-coreean de la adoptarea în unanimitate, în 2017, a unei serii triple de sancţiuni economice împotriva Coreei de Nord.

Amintim că agenţia oficială de ştiri nord-coreeană KCNA a anunţat că racheta lansată miercuri, 5 ianuarie, avea o focoasă hipersonic care „a lovit cu precizie o ţintă aflată la 700 km distanţă”. Regimul de la Phenianul susţine că are nevoie de aceste arme pentru a se apăra împotriva unei posibile invazii americane.

#amenintare #Coreea de Nord #racheta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.