Tot mai mulți cetățeni privesc cu pesimism spre viitor, iar aproape jumătate sunt nemulțumiți de nivelul lor de trai. Printre principalele motive de îngrijorare se numără prețurile la energie și carburanți, precum și nivelul datoriei publice. Datele se regăsesc în Barometrul socio-politic pentru luna noiembrie 2026, prezentat de compania sociologică IMAS, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că 49% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care trăiesc, în timp ce 28% se declară mulțumiți. Totodată, ponderea celor optimiști a scăzut de la 38-39%, cât se înregistra în ultimii doi-trei ani, la 27% în prezent. În schimb, proporția pesimiștilor a crescut de la 18% la 36%.

Prețurile la carburanți și energie provoacă cele mai mari nemulțumiri în rândul populației. Astfel, 89% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care este gestionată situația prețurilor la benzină și motorină, 81% – de prețurile la gazele naturale, iar 90% – de cele la energia electrică.

Un alt motiv de îngrijorare este datoria publică. Jumătate dintre participanții la sondaj spun că sunt foarte preocupați de nivelul acesteia și consideră că statul ar trebui să o reducă. Alți 26% cred că datoria ar putea genera probleme financiare în viitor. Doar 5% consideră că nivelul acesteia este normal, iar 15% spun că este justificată, atât timp cât este menținută sub control.

Referitor la criza apei, 29% dintre respondenți consideră că seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au contribuit la apariția problemei. Alți 40% atribuie responsabilitatea autorităților din Republica Moldova, invocând lipsa unor măsuri luate la timp sau negocieri insuficiente cu Ucraina. Totodată, 20% consideră că autoritățile ucrainene au redus prea mult cantitatea de apă de pe Nistru.

În ceea ce privește încrederea în instituții, cele din domeniul educației se situează pe primul loc. Astfel, 61% dintre participanții la sondaj au acordat note de la 7 la 10 grădinițelor, școlilor și universităților. Biserica înregistrează un nivel de încredere de 57%, iar instituțiile de sănătate publică – de aproximativ 40%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 116 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, din 86 de localități. Datele au fost colectate în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie, prin interviuri față în față, în limbile română și rusă. Marja de eroare este de ±3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#saracie #Sondaj IMAS #tarife energie

Energia electrică s-ar putea scumpi pentru consumatorii din nordul Republicii Moldova. FEE-Nord a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă tensiune de la 3,95 lei la 5,17 lei pentru un kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 30,9%. Solicitarea vine în contextul majorării costurilor de procurare a energiei electrice, notează BANI.MD.

Potrivit documentului transmis ANRE la 5 noiembrie 2026, compania solicită actualizarea prețurilor reglementate pentru anul curent și invocă modificarea cheltuielilor aferente furnizării energiei electrice. Cererea este semnată de directorul general interimar al FEE-Nord, Oleg Petelca.

Conform calculelor prezentate, tariful pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă tensiune, categorie în care intră majoritatea gospodăriilor casnice, ar urma să crească cu 1,22 lei/kWh, de la 3,95 lei la 5,17 lei/kWh.

Aceasta înseamnă că o gospodărie care consumă lunar 100 kWh ar achita 517 lei, comparativ cu 395 de lei în prezent, adică 122 de lei în plus pe lună, fără a lua în calcul eventualele compensații.

FEE-Nord solicită majorări și pentru celelalte categorii de consumatori. Pentru cei racordați la rețelele de medie tensiune, prețul ar urma să crească de la 3,04 lei la 4,26 lei/kWh, ceea ce reprezintă un avans de 40,1%. În cazul energiei furnizate la punctele de ieșire din rețelele de transport, majorarea solicitată este de 44,1%, de la 2,76 lei la 3,98 lei/kWh.

La nivel general, compania propune creșterea prețului mediu reglementat de la 3,73 lei la 4,94 lei/kWh, echivalentul unei scumpiri de aproximativ 32%.

Una dintre principalele cauze ale ajustării solicitate este majorarea costului de achiziție a energiei. Potrivit calculelor furnizorului, prețul mediu de procurare, inclusiv dezechilibrele, crește de la 2,54 lei la aproximativ 2,78 lei/kWh.

În consecință, cheltuielile prognozate pentru procurarea energiei electrice urcă de la 2,59 miliarde la 2,84 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de aproape 244 de milioane de lei.

Totodată, compania estimează costuri totale aferente furnizării energiei electrice de aproximativ 3,99 miliarde de lei, comparativ cu 3,74 miliarde de lei în calculele aprobate anterior.

În document, FEE-Nord propune aplicarea noilor prețuri din 1 noiembrie 2026. Solicitarea urmează să fie examinată de ANRE, care va decide dacă și în ce măsură sunt justificate majorările cerute.