Raportul privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în 2021 a fost prezentat astăzi în ședința plenară a Parlamentului, iar deputații au adoptat proiectul de hotărâre cu 79 de voturi. Informațiile au fost prezentate în plen de către Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu.

Potrivit informațiilor, în anul 2021, instituția a recepționat 1 081 de cereri. Autorii fac referire la încălcarea drepturilor omului, în special dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, integritate fizică și psihică, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la libertatea individuală sau dreptul la asistență și protecție socială.

Deputata Ana Racu, care este și membră a Comitetului ONU împotriva torturii, a încurajat Avocatul Poporului să manifeste determinare și curaj în activitate, menționând importanța instituției într-un stat de drept:

„Instituția Avocatului Poporului este o garanție că drepturile omului nu sunt doar declarate, dar și respectate”, a adăugat deputata.

Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, deputata Doina Gherman s-a referit la impactul implementării Convenției de la Istanbul asupra asigurării respectării drepturilor femeilor.

„Noi putem să includem instituția Avocatul Poporului în Comisia interinstituțională, din care fac parte șase ministere, ca să puteți contribui activ în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul”, a menționat deputata.

Ombudsmanul, Ceslav Panico, a remarcat buna colaborare cu Comisia parlamentară drepturile omului și relații interetnice, precizând că acest cadru oferă Avocatului Poporului posibilitatea de a înainta propuneri, idei și recomandări care sunt luate în considerare de deputați și de alte autorități ale statului.

La rândul său, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a menționat că, pe parcursul anului trecut, numărul de cereri parvenite a constituit 150. Acestea vizează violența asupra copiilor, responsabilitățile și obligațiile părinților biologici, drepturile copiilor bănuiți, acuzați sau găsiți vinovați de încălcarea legii penale etc. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a făcut o remarcă precum că numărul cererilor este în scădere.

Președintele Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac, a subliniat că, pe platforma comisiei, cu regularitate au loc prezentări de rapoarte tematice ale Avocatului poporului, în urma cărora sunt adoptate decizii și recomandări către Guvern și alte instituții care sunt parte a procesului de protecție a drepturilor omului, în special, a drepturilor copilului.

„Împreună avem o muncă mare în continuare. Propun să examinăm oportunitatea de a extinde platforma discuțiilor la tema drepturilor copiilor, temă de interes sporit pentru deputați, dar și pentru toată societatea”, a afirmat președintele comisiei parlamentare de specialitate.

Avocatul Poporului asigură respectarea drepturilor și libertăților omului de către autoritățile publice, organizații și întreprinderi, de către organizațiile necomerciale și de către persoanele cu funcții de răspundere de toate nivelurile. Conform procedurii legislative, Parlamentul numește doi Avocați ai Poporului autonomi unul față de celălalt, iar unul dintre ei este specializat în probleme de protecție a drepturilor și libertăților copilului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocatul poporului #Ombudsman #parlament #raport

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.