98% dintre europeni respiră aer toxic, fapt care duce la 400.000 de decese pe an. Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică”, aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, a constatat o investigație a publicației The Guardian.

Analiza datelor adunate folosind o metodologie de ultimă oră, inclusiv imagini detaliate din satelit și măsurători de la peste 1.400 de stații de monitorizare la sol, dezvăluie o imagine îngrozitoare a aerului poluat, cu 98% dintre oameni care trăiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depășește limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Aproape două treimi dintre europeni trăiesc în zone în care calitatea aerului este mai mult de două ori sub recomandările OMS.

Cea mai afectată țară din Europa este Macedonia de Nord

Aproape două treimi dintre oamenii din Macedoania de Nord trăiesc în zone cu niveluri de patru ori mai mari decât recomandările OMS pentru PM2,5, în timp ce s-a constatat că patru zone au o poluare a aerului de aproape șase ori mai mare, inclusiv în capitala sa, Skopje. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior. Sursele naturale de PM10 și PM2,5 includ incendiile de vegetație, furtunile de praf, polenul și pulverizarea mării. Europa de Est stă semnificativ mai prost decât Europa de Vest, cu excepția Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Po și în zonele învecinate din nordul țării respiră aer, care conține de patru ori cifra OMS pentru cele mai periculoase particule. Reperele actuale ale OMS indică numărul concentrațiilor medii anuale de PM2,5, iar acesta nu trebuie să depășească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua analiză a constatat că doar 2% din populația Europei trăiește în zone aflate în această limită.

Experții spun că poluarea cu PM2,5 cauzează aproximativ 400.000 de decese pe an pe tot continentul

„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a spus Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe tot continentul, care a compilat datele. „Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră aer nesănătos.”

Datele studiului The Guardian mai relevă:

• Aproape toți rezidenții din șapte țări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – au particule în suspensie în aerul respirat la nivel dublu față de recomandările OMS;
• Mai mult de jumătate din populația Macedoniei de Nord și a Serbiei trăiește cu aer poluat de patru ori mai mult decât recomandările OMS;
• În Germania, trei sferturi din populație trăiește cu aer cu particule în suspensie mai mult de două ori decât recomandărilor OMS;
• În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franța este de 37%;
• În Marea Britanie, trei sferturi din populație trăiește în zone în care expunerea este între una și două ori mai mare decât indicațiile OMS, cu aproape un sfert peste aceasta;
• Aproape 30 de milioane de europeni trăiesc în zone cu concentrații mici de particule, care sunt de cel puțin patru ori mai mari decât recomandările OMS;
• În Suedia, dimpotrivă, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori cifra OMS, iar unele zone din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se încadrează sub aceasta.

Traficul, industria, încălzirea locuinței și agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este amplificat în comunitățile sărace

Poluarea aerului a devenit o problemă cheie în Europa, UE fiind sub presiune pentru a face mai mult în a aborda criza, în creștere, a sănătății publice.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat adoptarea standardelor OMS privind PM2,5 până în 2035. Legea, care trebuie încă finalizată în negocierile cu Consiliul European, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere legal pentru concentrațiile anuale de PM2,5 de 5µg/m3, de la 25 µg/m3 astăzi. Dar experții spun că trebuie luate măsuri urgente acum.

Ei indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea aerului afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli de inimă și plămâni, la cancer și diabet, depresie și boli mintale până la tulburări cognitive și greutate mică la naștere.

Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de nașteri cu feți morti pe an, un altul arată că tinerii care trăiesc în orașe au deja miliarde de particule toxice, provenite din poluarea aerului, în inimă. Dr. Hanna Boogaard, expert în poluarea aerului în Europa la Institutul pentru efectele asupra sănătății din SUA, a declarat că noua analiză a fost crucială pentru a ajuta la informații în dezbateres despre poluarea aerului și efectele acesteia pe continent, despre care spune că a dus la sute de mii de decese fiecare an.

„Aceste decese pot fi prevenite, iar estimarea nu include milioane de cazuri de boli non-letale, ani trăiți cu dizabilități, spitalizări imputabile sau efectele asupra sănătății de la alți poluanți.”

Boogaard a spus că mișcarea de înăsprire a limitelor UE a oferit „o oportunitate unică de a fi îndrăzneț… și de a maximiza beneficiile de sănătate publică pentru Europa și nu numai”.

Unele orașe din Europa, inclusiv Londra și Milano, fac pași pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea de zone cu emisii ultra-scăzute până la scheme de reducere a traficului și inițiative urbane care propun mersul pe jos și cu bicicleta.

Experții spun că politicienii trebuie să acționeze rapid, în lumina dovezilor tot mai mari ale răului produs de poluare

Cercetările au arătat, de asemenea, că în ceea ce privește țările europene, comunitățile mai sărace au mai multe șanse de a trăi în zone cu cea mai mare poluare a aerului.

Barbara Hoffmann, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Düsseldorf, a spus că poluarea aerului este o problemă de „nedreptate ecologică”.

„Țările care sunt afectate cel mai mult sunt, de asemenea, țările cu cel mai mic venit mediu, cu câteva excepții notabile, acest lucru ilustrează gradul de nedreptate ecologică pe care îl întâmpinăm în UE. Curățarea aerului în special în Europa de Est este necesară urgent pentru a oferi șanse egale pentru o viață sănătoasă în toată Europa.”

Datele au fost compilate de cadre universitare de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos și de la Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Tropicală, ca parte a proiectului Expanse, finanțat de UE. Ei au folosit o combinație de surse, de la date de la sateliți de înaltă rezoluție, la stații de monitorizare a poluării și informații despre utilizarea terenurilor, pentru a modela nivelurile medii anuale de PM2,5 în Europa în 2019. Ei spun că nivelurile de poluare nu vor fi semnificativ diferite astăzi, dar au adăugat că pot exista zone în care au fost implementate măsuri stricte antipoluare care au înregistrat unele îmbunătățiri.

Rezultatul general este unul dintre cele mai precise și cuprinzătoare imagini ale poluării aerului de pe continent până în prezent.

Vermeulen a spus: „Acestea sunt cele mai bune date disponibile în acest moment… Acum avem nevoie de politicieni să fie îndrăzneți și ambițioși și să ia măsurile urgente necesare pentru a aborda această criză”.