Grecia, una dintre destinațiile preferate de turiști pentru concediile din vară, este un loc numai bun și pentru o scurtă vacanță în toamnă. Dacă pe timpul verii, plajele sunt atracția principală, în timpul lunilor de toamnă, satele grecești sunt cele care suprind călătorii. Iată câteva dintre satele din Grecia, care merită să fie vizitate toamna.

Muntele Pelion, situat în partea de sud-est a Tesaliei, în Grecia centrală, este presărat cu sate tradiționale pitorești, care curg de-a lungul versanților și ajung până la Marea Egee. Fiecare sat din zona Muntelui Pelion este bine cunoscut pentru restaurantele sale, oferind mâncăruri locale, băutura grecească tsipouro și vinurile sale.

Puteți găsi cu ușurință trasee de drumeții și căi de piatră care duc la izvoare curate, cascade și pârâuri, la care se adaugă pădurile, numai bune de explorat în vreme de toamnă.

Milies

Milies este construit sub forma unui amfiteatru pe versanții verzi ai Muntelui Dikri. Satul este considerat a fi unul dintre cele mai pitorești și tradiționale din regiunea Muntelui Pelion.

Satul se numește Millies, deoarece este renumit pentru producția sa de mere. Dar Milies are atât de multe de oferit, inclusiv fântâni de marmură, conace vechi și numeroasele sale plantații de măslini argintii, care acoperă versanții din apropiere.

Makrinitsa

Makrinitsa este cunoscut sub numele de „satul nobil”, deoarece a găzduit de-a lungul anilor o mulțime de oameni bogați. Majoritatea caselor din Makrinitsa sunt conace, care se află într-un cadru frumos și sunt decorate luxos.

Satul în sine este, de asemenea, cunoscut sub numele de„Balconul Pelionului” datorită priveliștilor uimitoare pe care le oferă, ținând cont de altitudinile sale, la 630 metri deasupra mării.

Zagora

Satul Zagora are amintiri vii ale trecutului său antic, cu ruinele unui castel și ale unei necropole care se găsesc și în zonă.

Casele din acest sat au fost construite în stilul arhitecturii populare din secolele XVII și XVIII, cu ferestre false decorate și uși din lemn sculptate profund.

Zagora este, de asemenea, bine cunoscut pentru varietatea de fructe produse în zonă, inclusiv căpșuni, prune, mere, pere și prune.

Portaria

Satul Portaria a devenit faimos pentru produsele sale din mătase, incluzând cercevele, firul de mătase și batistele, în timpul secolelor de ocupație turcească.

La fel ca întreaga regiune a Pelionului, satul Portaria este abundent în cursuri de apă și cascade, pe măsură ce apele curate curg peste stâncile sale abrupte. Impunătoarele sale case de piatră văruite se agață hotărât de flancurile munților.

Pinakates

Satul Pinakates, situat aproape de frumosul oraș antic Volos, este construit pe munte, la o altitudine de 560 metri.

Acest sat este un loc cu adevărat pitoresc, cu cărări pietruite și case tradiționale și conace.

Piața principală a Pinakates include numeroși copaci simpli și o fântână superbă, cu o statuie de marmură a unui leu.

#calatorii #Grecia #sate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.