Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) a CNA informează că, pe parcursul săptămânii trecute, în baza delegațiilor procurorilor, a indisponibilizat bunuri în valoare de peste 4 milioane de lei.

Printre acestea se numără 21 de bunuri sechestrate în două cazuri de spălare de bani și abuz de putere printre care 3 construcții locative și 4 nelocative, 6 terenuri agricole și 6 pentru construcții, dar și 2 conturi în numerar.

Totodată, CNA și-a desfășurat activitatea și pe alte dimensiuni cum sunt cea de prevenire a corupției, analitică, de expertiză și educație anticorupție.

„Direcţia generală urmărire penală a transmis, săptămâna trecută, procurorului 21 de cauze penale, dintre care 17 cu propunere de transmitere în judecată. Direcţia generală asigurare operativă a definitivat 7 expertize, dintre care 5 expertize IT și 2 criminalistice. În prezent, în procedură sunt 66 de expertize”.

De asemenea, direcţia legislaţie și expertiză anticorupție a recepționat 36 proiecte de acte normative pentru expertizare și a remis autorilor 6 rapoarte de expertiză, iar 48 de proiecte sunt în examinare.

În perioada menționată, o persoană a fost plasată în izolatorul CNA, alți 11 învinuiți sunt deținuți în Penitenciarul 13.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI a CNA #bunuri sechestrate #constructii locative

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.