Nu este un secret faptul că Arctica se încălzește mai repede decât restul planetei, dar noile cercetări indică faptul că problema ar putea fi serios subestimată.

Potrivit unui nou studiu, Arctica s-a încălzit de fapt de cel puțin patru ori mai repede decât media globală – chiar de două ori mai repede decât unele estimări anterioare. Noua cercetare a fost publicată în revista Nature Communications Earth & Environment.

Se știe că Arctica este una dintre regiunile lumii care a fost cel mai puternic afectată de schimbările climatice, un fenomen cunoscut sub numele de amplificarea arctică sau amplificarea polară. Unul dintre principalii factori care determină acest fenomen este feedback-ul asociat cu topirea gheții marine și a stratului de zăpadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce Arctica se încălzește, aceasta este mai puțin acoperită de zăpadă și gheață, devenind astfel mai întunecată și mai puțin reflectantă, ceea ce duce la absorbția unei cantități mai mari de energie solară. Arctica se încălzește și mai mult, iar problema continuă într-un cerc vicios.

Arctica, afectată grav de schimbările climatice

De obicei, se considera că Arctica se încălzește de două, poate chiar de trei ori mai repede decât restul planetei, din cauza amplificării polare. Cu toate acestea, noile cercetări ale Institutului meteorologic finlandez arată că acest lucru este probabil o uriașă subestimare.

Echipa lor a descoperit că o mare parte din Oceanul Arctic s-a încălzit cu o rată de 0,75°C pe deceniu între 1979 și 2021, de cel puțin patru ori mai repede decât media globală. În alte părți, creșterea temperaturii a fost și mai severă. În sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, în apropierea arhipelagurilor Svalbard și Novaya Zemlya, situate deasupra Norvegiei și Rusiei, s-a constatat că încălzirea a fost de 1,25°C pe deceniu – adică de șapte ori mai rapidă decât media globală.

,,În timp ce magnitudinea amplificării arctice depinde într-o anumită măsură de modul în care este definită regiunea arctică și de perioada de timp utilizată în calcul, s-a constatat că modelele climatice subestimează amplificarea arctică aproape independent de definiție”, a declarat Mika Rantanen, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Meteorologic finlandez, potrivit IFL Science.

Omenirea subestimează această problemă?

Cercetătorii au explicat că o parte din amplificarea arctică este probabil legată de variațiile naturale pe termen lung ale climei, dar au adăugat că este clar inseparabilă de schimbările climatice cauzate direct de activitatea umană.

Oamenii de știință au avertizat anterior că temperaturile au crescut atât de rapid în jurul Polului Nord încât ar trebui să considerăm acum că Arctica a fost mutată într-o nouă stare climatică. ,,Noua Arctica” este un mediu cu un volum de gheață de mare, temperaturi, sezoane ploioase și precipitații sub formă de zăpadă considerabil diferite față de ,,vechea Arctica”.

Dacă încălzirea continuă, ar trebui să ne așteptăm să vedem schimbări uriașe în biodiversitatea și mediul natural al regiunii. Cu toate acestea, ne putem aștepta, de asemenea, ca situația dificilă a regiunilor polare să aibă un impact asupra altor părți ale lumii sub forma creșterii nivelului mării și a eliberării de metan din cauza dezghețului permafrostului. Până la urmă, ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica.

#Arctica #încalzire globala #mediu

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare