Nu este un secret faptul că Arctica se încălzește mai repede decât restul planetei, dar noile cercetări indică faptul că problema ar putea fi serios subestimată.

Potrivit unui nou studiu, Arctica s-a încălzit de fapt de cel puțin patru ori mai repede decât media globală – chiar de două ori mai repede decât unele estimări anterioare. Noua cercetare a fost publicată în revista Nature Communications Earth & Environment.

Se știe că Arctica este una dintre regiunile lumii care a fost cel mai puternic afectată de schimbările climatice, un fenomen cunoscut sub numele de amplificarea arctică sau amplificarea polară. Unul dintre principalii factori care determină acest fenomen este feedback-ul asociat cu topirea gheții marine și a stratului de zăpadă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce Arctica se încălzește, aceasta este mai puțin acoperită de zăpadă și gheață, devenind astfel mai întunecată și mai puțin reflectantă, ceea ce duce la absorbția unei cantități mai mari de energie solară. Arctica se încălzește și mai mult, iar problema continuă într-un cerc vicios.

Arctica, afectată grav de schimbările climatice

De obicei, se considera că Arctica se încălzește de două, poate chiar de trei ori mai repede decât restul planetei, din cauza amplificării polare. Cu toate acestea, noile cercetări ale Institutului meteorologic finlandez arată că acest lucru este probabil o uriașă subestimare.

Echipa lor a descoperit că o mare parte din Oceanul Arctic s-a încălzit cu o rată de 0,75°C pe deceniu între 1979 și 2021, de cel puțin patru ori mai repede decât media globală. În alte părți, creșterea temperaturii a fost și mai severă. În sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, în apropierea arhipelagurilor Svalbard și Novaya Zemlya, situate deasupra Norvegiei și Rusiei, s-a constatat că încălzirea a fost de 1,25°C pe deceniu – adică de șapte ori mai rapidă decât media globală.

,,În timp ce magnitudinea amplificării arctice depinde într-o anumită măsură de modul în care este definită regiunea arctică și de perioada de timp utilizată în calcul, s-a constatat că modelele climatice subestimează amplificarea arctică aproape independent de definiție”, a declarat Mika Rantanen, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Meteorologic finlandez, potrivit IFL Science.

Omenirea subestimează această problemă?

Cercetătorii au explicat că o parte din amplificarea arctică este probabil legată de variațiile naturale pe termen lung ale climei, dar au adăugat că este clar inseparabilă de schimbările climatice cauzate direct de activitatea umană.

Oamenii de știință au avertizat anterior că temperaturile au crescut atât de rapid în jurul Polului Nord încât ar trebui să considerăm acum că Arctica a fost mutată într-o nouă stare climatică. ,,Noua Arctica” este un mediu cu un volum de gheață de mare, temperaturi, sezoane ploioase și precipitații sub formă de zăpadă considerabil diferite față de ,,vechea Arctica”.

Dacă încălzirea continuă, ar trebui să ne așteptăm să vedem schimbări uriașe în biodiversitatea și mediul natural al regiunii. Cu toate acestea, ne putem aștepta, de asemenea, ca situația dificilă a regiunilor polare să aibă un impact asupra altor părți ale lumii sub forma creșterii nivelului mării și a eliberării de metan din cauza dezghețului permafrostului. Până la urmă, ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica.

#Arctica #încalzire globala #mediu

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.