În fiecare an, odată cu recoltarea culturilor spicoase, mai mulți agricultori aleg să-și curețe terenurile, prin arderea miriștilor. Deși, această practică poate părea rapidă și eficientă, efectele sale devastatoare asupra mediului și sănătății sunt de necontestat.

În acest sens, Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că arderea resturilor vegetale este strict interzisă, iar persoanele care nu vor respecta această măsură vor fi amendate.

Fumul emanat în urma arderii vegetației conține particule toxice și gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon, dioxidul de azot și particule fine. Acesta pot afecta grav sănătatea respiratorie a oamenilor, cât și a animalelor. De asemenea, poluarea aerului poate duce la agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Arderea vegetației distruge microorganismele esențiale din sol, reducând fertilitatea acestuia și afectând negativ capacitatea de a susține culturi viitoare. În urma acestor măsuri, solul devine mai vulnerabil la eroziune și mai puțin productiv.
Flăcările distruge habitatul natural al multor specii de plante și animale, conducând la pierderea biodiversității și la dezechilibre ecologice majore. Acest lucru afectează întregul ecosistem, ducând la scăderea populațiilor de insecte benefice și la creșterea riscului de infestări cu dăunători.
Vegetația care arde contribuie la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea globală. Astfel, arderea miriştilor agravează problemele legate și de schimbările climatice.

Pentru a preveni acest dezastru, există metode ecologice de gestionare a resturilor vegetale. Acestea sunt:

Resturile vegetale pot fi transformate în compost, un îngrășământ natural care îmbunătățește calitatea solului și contribuie la creșterea plantelor. Compostarea nu doar că reduce deșeurile, dar și întărește structura solului.
Utilizarea resturilor vegetale ca mulci ajută la menținerea umidității solului, previne eroziunea și îmbunătățește structura solului. Mulciul protejează solul de temperaturile extreme și reduce necesitatea irigațiilor frecvente.
Resturile vegetale pot fi folosite pentru hrana animalelor sau transformate în biomasă pentru producerea de energie.

„Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să respectăm aceste reglementări și să ne implicăm activ în protejarea mediului înconjurător. Fiecare dintre noi poate contribui la protejarea mediului și a sănătății publice prin adoptarea unor practici ecologice. Informează-te, informează-i pe cei din jur și alege metode sustenabile pentru gestionarea resturilor vegetale. Împreună, putem face o diferență semnificativă și putem asigura un mediu sănătos pentru generațiile viitoare. Spune STOP arderii miriştilor! Protejează natura și sănătatea!”, transmite sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #ardere vegetatie #pericol sanatate #persoane

Concursul pentru ocuparea funcției de director general al S.A. „Moldtelecom” s-a încheiat anticipat, după ce ambii candidați admiși în etapa de selecție au decis să se retragă din competiție, scrie bani.md.

În aceste condiții, procedura de selectare a noului șef al companiei nu mai poate continua în formula actuală, iar concursul a fost oprit înainte de desemnarea unui câștigător.

Agenția Proprietății Publice (APP), care gestionează participația statului în cadrul companiei, urmează să informeze public despre deciziile ulterioare și despre eventuala organizare a unui nou concurs pentru funcția de director general al Moldtelecom.

Deocamdată, APP nu a comunicat motivele care i-au determinat pe cei doi candidați să renunțe la cursa pentru conducerea uneia dintre cele mai importante companii de telecomunicații controlate de stat.

În concurs fuseseră admiși Viorel Motorniuc și Andrei Preașcă.

Viorel Motorniuc ocupa, la momentul înscrierii în concurs, funcția de director general interimar al Moldtelecom. Anterior, acesta a fost consilier al fostului premier Natalia Gavrilița și a deținut funcții de conducere în cadrul companiilor Bemol, Orhei-Vit și Franzeluța.

Cel de-al doilea candidat, Andrei Preașcă, este director comercial al grupului Eragreat. Anterior, acesta a activat timp de peste două decenii la Orange Moldova, unde a ocupat o funcție de director din 2001 până în noiembrie 2024.