În fiecare an, odată cu recoltarea culturilor spicoase, mai mulți agricultori aleg să-și curețe terenurile, prin arderea miriștilor. Deși, această practică poate părea rapidă și eficientă, efectele sale devastatoare asupra mediului și sănătății sunt de necontestat.

În acest sens, Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că arderea resturilor vegetale este strict interzisă, iar persoanele care nu vor respecta această măsură vor fi amendate.

Fumul emanat în urma arderii vegetației conține particule toxice și gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon, dioxidul de azot și particule fine. Acesta pot afecta grav sănătatea respiratorie a oamenilor, cât și a animalelor. De asemenea, poluarea aerului poate duce la agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Arderea vegetației distruge microorganismele esențiale din sol, reducând fertilitatea acestuia și afectând negativ capacitatea de a susține culturi viitoare. În urma acestor măsuri, solul devine mai vulnerabil la eroziune și mai puțin productiv.
Flăcările distruge habitatul natural al multor specii de plante și animale, conducând la pierderea biodiversității și la dezechilibre ecologice majore. Acest lucru afectează întregul ecosistem, ducând la scăderea populațiilor de insecte benefice și la creșterea riscului de infestări cu dăunători.
Vegetația care arde contribuie la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea globală. Astfel, arderea miriştilor agravează problemele legate și de schimbările climatice.

Pentru a preveni acest dezastru, există metode ecologice de gestionare a resturilor vegetale. Acestea sunt:

Resturile vegetale pot fi transformate în compost, un îngrășământ natural care îmbunătățește calitatea solului și contribuie la creșterea plantelor. Compostarea nu doar că reduce deșeurile, dar și întărește structura solului.
Utilizarea resturilor vegetale ca mulci ajută la menținerea umidității solului, previne eroziunea și îmbunătățește structura solului. Mulciul protejează solul de temperaturile extreme și reduce necesitatea irigațiilor frecvente.
Resturile vegetale pot fi folosite pentru hrana animalelor sau transformate în biomasă pentru producerea de energie.

„Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să respectăm aceste reglementări și să ne implicăm activ în protejarea mediului înconjurător. Fiecare dintre noi poate contribui la protejarea mediului și a sănătății publice prin adoptarea unor practici ecologice. Informează-te, informează-i pe cei din jur și alege metode sustenabile pentru gestionarea resturilor vegetale. Împreună, putem face o diferență semnificativă și putem asigura un mediu sănătos pentru generațiile viitoare. Spune STOP arderii miriştilor! Protejează natura și sănătatea!”, transmite sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #ardere vegetatie #pericol sanatate #persoane

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.