Argentina se confruntă cu unul dintre cele mai grave focare de Dengue din ultimii ani și sterilizează țânțarii folosind radiații atomice care le modifică ADN-ul, înainte de a-i elibera în natură, relatează Reuters.

Țara sud-americană a înregistrat anul acesta peste 41.000 de cazuri de Dengue, o boală transmisă de țânțari, cu mult peste nivelul focarelor considerate majore, din anii 2016 și 2020, arată datele guvernamentale.

„Acest țânțar, din cauza creșterii temperaturii din țara noastră și din lume este capabil să se răspândească mai mult. Populația acestor insecte continuă să se deplaseze mai spre sud”, a declarat biologul Comisiei Naționale pentru Energie Atomică (CNEA), Marianela Garcia Alba.

Pentru a combate țânarii care poartă acest virus, biologii CNEA aplică din anul 2016 sterilizarea atomică. Aceștia sterilizează 10.000 de masculi pe săptămână și urmăresc să ajungă la 500.000 pe săptămână.

Ei preconizează să lanseze primul lot de masculi sterilizați în luna noiembrie.

„Sunt sterilizați prin energie ionizantă, iar acei masculi sterili sunt eliberați în câmp, și când se întâlnesc cu o femelă sălbatică, descendenții lor nu sunt viabili. În acest fel, prin eliberarea succesivă a unor astfel de masculi, vom putea reduce populația de țânțar care poartă acest virus”, a spus Garcia Alba.

Boala Dengue (sau Febra Dengue) se transmite prin înțepătura țânțarilor Aedes aegypti. Simptomele sale includ febră, dureri de ochi, cap, dureri musculare și ale articulațiilor, greață, vărsături și oboseală. Tehnici similare de sterilizare a dăunătorilor folosind acest tip de radiații se utilizează de zeci de ani, în efortul global de a controla boli precum Chikungunya, Dengue și Zika.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Argentina #biologi #CNEA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.